Legătura dintre mâncare și stările psihoemoționale

Ce te face ca într-o zi să te simți plin de viață, creativ, entuziasmat, iar în alta să te afli la polul opus? Dincolo de procesele fiziologice evidente, precum digestia și respirația, biochimia corpului nostru ne influențează inclusiv ceea ce numim starea de spirit. Deși pe acest tărâm al emoțiilor și trăirilor lucrurile par să fie mai complexe, la baza acestora se află tot molecule chimice care interacționează cu receptorii celulelor noastre, declanșând reacții în lanț responsabile de dispoziția noastră, bună sau mai puțin bună.

Mai mult, aceste molecule, pe care le numim generic hormoni și neuro­transmițători, produse ca răspuns la diferite evenimente pe care le trăim, au impact nu doar asupra stării psihice, ci și asupra organismului ca entitate fizică. Gândiți-vă numai la fluturașii din stomac experimentați într-un moment emoționant sau la durerile de cap ce apar în momente de suprasolicitare.

Tot ceea ce facem noi și chiar și ceea ce suntem este controlat de aceste molecule - de la mișcările realizate ca răspuns al mușchilor la acetilcolina eliberată de neuroni, la sentimentele de mulțu­mire și împlinire pe care le avem ca urmare a producerii de endorfine și dopamină în anumite regiuni specifice ale creierului. Aceste substanțe sunt create din „piese” pe care noi le aducem, sau nu, din dietă. Deși nu putem spune că stările de bucurie sau de tristețe sunt produse efectiv de consumul anumitor alimente, sinteza hormonilor și a neurotransmițătorilor responsabili de acestea depinde într-o măsură foarte mare de moleculele obținute prin digestie din mâncare.

Legătura aceasta dintre mâncare și stările psihoemoționale poate fi înțeleasă și mai bine dacă ținem cont de faptul că avem un creier și în intestin: sistemul nervos enteric, numit și „al doilea creier”. Acesta conține aproximativ o sută de milioane de neuroni, mai puțini decât se găsesc în creier, dar mai mulți decât în măduva spinării.

Neurotransmițătorii şi sistemul nervos central

Acetilcolina și norepinefrina sunt neuro­trans­mițătorii principali de aici, care asigură comunicarea continuă cu sistemul nervos central. Acest fapt explică legătura dintre afecțiunile neuropsihologice și cele gastrointestinale: de pildă, de ce te balonezi când ești supărat, de ce faci gastrită pe fond de stres sau de ce se exacerbează simptomatologia la persoanele suferinde de boala Crohn sau de colită ulcerativă, când trec prin situații stresante. De asemenea, tractul gastrointestinal este colonizat de mai multe bacterii decât avem celule în corp. Bacterii care, împreună cu substanțele pe care le produc, ne influențează creierul și comportamentele. Iar sănătatea și activitatea acestor bacterii sunt condiționate de alimentele pe care le consumăm.

Un răspuns edificator și interesant a fost oferit de o echipă de cercetători, în 2024, care au publicat în revista științifică „Cell Metabolism” rezultatele studiului lor axat pe identificarea relației dintre stresul psihologic și afectarea intestinului. Ei au descoperit faptul că stresul psihologic cronic perturbă echilibrul ecosistemului bacterian intestinal, ducând la o creștere foarte mare a speciilor din genul Lactobacillus. Aceste bacterii produc o substanță numită indol-3-acetat, care împiedică celulele stem, adică celulele tinere, din peretele intestinului să se dezvolte și să devină celule protectoare ale barierei intestinale. Consecințele devin mai clare când facem legătura cu faptul că pacienții cu depresie sau cu alte tulburări psihice severe au în intestinul lor un număr mai mare de lactobacili și, deci, cantități mai mari de indol-3-acetat.

Paradoxal, consumul crescut de zahăr produce fluctuații ale glicemiei care amplifică proasta dispoziție și comportamentele aberante, anormale. În ciuda faptului că avem impresia că dulciurile ne binedispun, în realitate, atât glicemia crescută, cât și cea scăzută sunt corelate cu mai multe condiții psihologice și psihiatrice, precum anxietatea, depresia și schizofrenia. Creșterea rapidă a glicemiei declanșează eliberarea rapidă a unei cantități mari de insulină; ca urmare, are loc scăderea bruscă a glicemiei pe care organismul va încerca să o compenseze cu creșterea nivelului de adrenalină și cortisol - cei doi hormoni de stres care declanșează și schimbări de natură emoțională, și comportamente dezordonate, nestatornice.

Dulciurile şi alcoolul „păcălesc” creierul

Mâncatul dulciurilor pe fond de stres declan­șează în creier sistemul de recompensă: insulina transportă unii aminoacizi în celulele corpului, dar triptofanul rămâne liber și este transportat la creier. Aici, triptofanul este utilizat în producerea de serotonină, responsabilă de starea de bine și de relaxare, în reglarea somnului și a ape­titului. De asemenea, triptofanul intră în structura melatoninei, principalul neurotrans­mițător cu rol reglator al ciclului veghe-somn. În felul acesta, dulciurile, adică zahărul în exces, păcălesc creierul: nu dulciurile în sine l-au satisfăcut, dar el așa „crede” și, de aceea, la experimentarea unui nou eveniment stresant, trist, supărător, vom avea tendința de a mânca din nou dulciuri.

Pe scurt, fluctuațiile glicemiei datorate consumului crescut de zahăr și dulciuri determină schimbări majore de dispoziție, care accentuează inclusiv afecțiunile psihiatrice și tulburările de comportament asociate lor.

Într-o manieră similară, alcoolul „păcălește” creierul, inducând asemenea dezechilibre neuronale încât creierul ajunge să asocieze stările pozitive, de bine, cu consumul de alcool. Acesta însă nu doar suprastimulează sinteza de dopamină și endorfine, dar și inhibă zone importante care se ocupă de controlul impulsurilor, de luarea deciziilor, blochează eliberarea de glutamat - o moleculă care, în mod normal, crește nivelul de energie și activitatea cerebrală -, și stimulează producerea acid gamma-aminobutiric, GABA, un alt neurotransmițător cu efecte opuse glutamatului. De aceea, în urma consumului de băuturi alcoolice, totul pare că devine mai lent, mai calm. Unele medicamente anxiolitice, cum sunt Xanax, Valium, funcțio­nează pe baza acestui efect de stimulare a secreției de GABA, fiind foarte periculos atunci când este asociat cu băuturile alcoolice, totul poate deveni atât de lent, încât se opresc mușchii respiratori și inima. Alcoolul afectează și producerea de serotonină, care, așa cum aminteam mai sus, intervine în reglarea dispoziției și a somnului.

Tot mai multe studii ne arată că un consum crescut de alimente vegetale are un impact pozitiv nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra bunăstării psihice. O metaanaliză care a revizuit 17 studii, publicată în anul 2017, asociază consumul crescut de fructe și legume cu o reducere a riscului de depresie cu circa 20%. Un studiu australian publicat 4 ani mai târziu evidențiază efectele pozitive ale acestor alimente asupra nivelului la care resimțim stresul. Posibilele explicații vizează atât conținutul de zahăr și de antioxidanți protectori, cât și de fibre. Acestea din urmă au impact pozitiv asupra bacteriilor intestinale, ai căror produși de metabolism modulează nivelurile de neuro­transmițători, precum cel de serotonină, care controlează stări precum anxietatea, stresul și depresia.