Lipsă de strategie pentru pacienții cu hepatita C

Potrivit estimărilor prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, până în 2030 numărul deceselor din cauza virusului hepatitei C ar putea ajunge, în România, la 3.600 pe an, ca urmare a nerespectării schemelor de tratament, dar și pentru că noile medicamente destinate terapiei hepatitei C intră mai greu în schemele de tratament.

Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“, prof. Adrian Streinu Cercel, a atras atenția, la începutul acestei săptămâni, în cadrul conferinței „Hepatita C. Perspective asupra îngrijirii de durată“, asupra faptului că noul tratament pentru hepatita C este mai eficient şi aduce o îmbunătăţire mai rapidă a stării de sănătate a pacienţilor, dar schema de tratament trebuie respectată cu stricteţe de către bolnav. Altfel, consecinţele pot fi dramatice. De asemenea, toți acești pacienți ar trebui moni­torizați cu atenție, în centrele medicale universitare. „În ultimii 10 ani, infecţia cu hepatita C a crescut. Dacă nu se intervine în forţă, până în 2030 putem asista la o dublare sau o triplare a deceselor“, a adăugat acesta. În prezent, numai testarea completă a unui pacient costă aproximativ 1.500 de lei, iar terapia efectivă pentru această boală durează între 12 şi 24 de săptămâni. Tocmai din cauza acestor costuri extrem de ridicate, medicii infecționiști insistă asupra importanței prevenţiei, screeningului şi vaccinării.

La rândul său, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a vorbit despre responsabilizarea pacientului, astfel încât acesta să se oblige să urmeze schema de tratament prescrisă de medic şi chiar să semneze un acord în acest sens. Măsura propusă este, însă, considerată discriminatorie și restrictivă de către re­pre­zentanții Asociației Transplan­taților din România.

„Nu este deloc benefic să dau un tratament foarte scump şi acel tratament să fie luat din 2 în 2. Rezultatele pe care le dau aceste tratamente sunt obţinute în anumite condiţii. (...) Mă gândesc să introduc o clauză (...) că, dacă nu îţi iei tratamentul, la un nou tratament să contribui cu un procent important“, a explicat Vasile Ciurchea, citat de Agerpres.

Participanții la conferință au susținut, la unison, că este nevoie de o strategie națională în ceea ce privește terapia bolilor de ficat și, mai ales, de un ghid de bune practici, care să fie elaborat cu sprijinul Ministerului Sănătății (MS). Totodată, aceștia au atras atenția asupra faptului că în ultimii ani resursele puse la dispoziția acestor pacienți din fondurile alocate prin bugetul MS, în ultimii 4-5 ani, acesta rămânând, constant, la același nivel. „Costul este extrem de ridicat, dar interesul e ca aceste produse să ajungă în mâinile pacienţilor. 25 din 100 de pacienţi îşi primesc tratamentul datorită taxei plătite de producătorii de medicamente. Dacă în viitorul apropiat situaţia nu se va ameliora, accesul pacienţilor la medicamente va fi din ce în ce mai limitat“, a avertizat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

Potrivit studiilor prezentate de experţi în cadrul conferinţei, România ocupă locul II în Europa şi locul IV în lume în ceea ce priveşte decesul din cauza unor boli hepatice. Aproximativ 700.000 de persoane sunt afectate de virusul hepatitei C în România, iar anul trecut au murit 1.200 de pacienţi din cauza acestei boli. (Otilia Bălinișteanu)