Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Mă scuzaţi, despre ce vorbeam?
Trebuie să recunosc că mă deranjează foarte tare când uit numele unei persoane cu care am lucrat mai mult timp sau al unui prestigios actor ale cărui filme le-am văzut nu de mult. Oriunde în lume, de câte ori îi întrebi ce tulburări mintale au, oamenii răspund că pierderile de memorie sunt pe primul loc.
Fie că este vorba de nume uitate, de chei pe care nu mai ştim unde le-am pus sau de întâlniri ratate, experţii spun că aceasta nu are nimic cu vârsta. Putem avea o memorie excepţională şi la 80 de ani, cu condiţia să investim mai mult timp şi energie. Se apreciază că memoria ne lasă odată cu vârsta doar dacă nu este folosită. Dimpotrivă, dacă este utilizată, memoria va continua să se îmbunătăţească pe tot parcursul vieţii. Cercetări efectuate la Universitatea McGill, Canada, au arătat că oamenii în vârstă, cu o memorie ascuţită şi o minte sprintenă, sunt mai activi din punct de vedere social şi participă la mai multe activităţi, ceea ce îi ajută să-şi păstreze forţa minţii şi memoria. Capacitatea umană de memorare este atât de remarcabilă încât au existat persoane care s-au antrenat ca să-şi amintească ordinea cărţilor de joc din zece pachete de cărţi amestecate sau 99 de nume şi feţe noi. Se împlinesc anul acesta două decenii de când a fost lansat primul Campionat Mondial Anual de Memorie. Fără a încerca să devenim nişte superatleţi ai memoriei, ar fi foarte bine să putem să ne amintim cu uşurinţă nume şi cifre care ne-ar ajuta în activitatea noastră şi ne-ar atrage stima celor din jur. Disciplina care ne ajută să ne îmbunătăţim memoria se numeşte mnemonică sau mnemotehnică. Această disciplină conţine tehnici cu ajutorul cărora îţi poţi aminti orice, inclusiv nume, liste, fapte şi numere. Interesant este faptul că rezultatele se obţin relativ repede, dacă se perseverează. Există zeci de tehnici de mnemotehnică, dar toate se reduc la două elemente esenţiale: imaginaţia şi asocierile. Deoarece creierul întâmpină unele dificultăţi la memorarea unor simboluri abstracte, cum ar fi numele proprii şi numerele, cheia este să le facem uşor de memorat, ataşându-le imagini pline de viaţă. Este şi mai util dacă numele imaginilor ataşate rimează cu numele pe care dorim să-l reţinem (de ex. Manuela/ umbrela, Sanda/ panda şi Dana/ banana). Se consideră că principalul motiv care-i face pe oameni să uite este lipsa de concentrare. Aceasta poate fi responsabilă pentru scăpările de memorie, indiferent de vârsta persoanei. Oamenii de ştiinţă nu ştiu exact cum are loc procesul memorării în creier, dar se cunoaşte faptul că cele două emisfere ale creierului se ocupă de funcţii diferite. Emisfera dreaptă are rol în recunoaştere, muzică, emoţie şi creativitate, în timp ce stânga se ocupă de ordine, succesiune, logică şi limbaj. Se ştie acum că fiecare emisferă a creierului beneficiază de "colaborarea" cu cealaltă, astfel că persoanele cu o memorie excelentă folosesc din plin ambele emisfere ale creierului. În România primul şi singurul campionat de memorie a fost organizat în noiembrie 2003, la Oradea, după un model german. Din păcate, nu s-au mai găsit sponsori pentru organizarea campionatelor următoare.