Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Sănătate Mai puţine sarmale, dar mai multe fructe şi mişcare, de sărbători

Mai puţine sarmale, dar mai multe fructe şi mişcare, de sărbători

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 28 Dec, 2009

Deşi Postul Crăciunului s-a încheiat şi începe o perioadă în care pe masa fiecărui român se vor găsi mâncărurile tradiţionale, predominant carnare, trebuie să ne amintim în tot acest interval că e bine să ne hrănim cumpătat, să nu facem abuz de mâncăruri grase şi să nu consumăm în exces băuturi alcoolice.

Pentru aceste zile speciale, cu mare încărcătură emoţională, în aproape toate familiile se fac pregătiri intense pentru mesele îmbelşugate din cele trei zile de Crăciun, prelungite apoi cu sărbătoarea Anului Nou şi apoi cu Boboteaza şi Sfântul Ioan. Gospodinele prepară în această perioadă felurite mâncăruri în care predomină cărnurile de porc, cu adaos de mezeluri, afumături, peşte prăjit, slănină, nelipsitele sarmale (eventual cu cubuleţe de slănină), fripturi grase, prăjeli, sosuri grele, maioneze în ulei, cozonac şi alte dulciuri preparate în casă.

Consumaţi alimente uşoare şi evitaţi prea multă carne de porc

Alegeţi aperitive uşoare, cu muşchi de pui sau de curcan, brânzeturi degresate, fructe de mare, friptură de curcan, pui sau vită, peşte slab, cartofi piure, multe zarzavaturi proaspete, fructe şi necesarul de apă plată.

La prepararea mâncărurilor ar fi bine să se ţină seamă de următoarele:

- gătitul fără grăsime animală se face în abur, folosind vase cu teflon sau Zepter;

- la fripturi la cuptor se poate înlocui o parte din uleiul vegetal cu vin sau suc de lămâie;

- sosurile să nu fie îngroşate cu făină, ci cu brânză degresată de vaci;

- la desert, în locul tortului de ciocolată, se recomandă cozonac, prăjituri cu fructe sau salată de fructe.

După o masă copioasă este indicată o plimbare uşoară, timp de 30-60 de minute în aer liber, pentru a ajuta digestia. Nu este indicată culcarea în poziţie orizontală, deoarece favorizează creşterea acidităţii în stomac, cu deversarea acidului clorhidric în esofag, unde declanşează arsurile (pirozis).

Mai întâi apare senzaţia de oboseală, toropeală, stare de stres şi preaplin. Ca urmare a indigestiei greoaie, încep balonările, durerile gastro-ulceroase şi abdominale, colitele acute şi crizele de ficat, pancreas şi vezică biliară.

Remedii din plante medicinale contra gastritelor

Printre afecţiunile cel mai frecvent întâlnite după sărbători se numără gastritele, hemoragiile digestive, pancreatitele şi chiar ulcerul gastric.

Gastritele hiperacide se tratează cu plante care conţin principii active slab alcaline, antiinflamatoare şi cicatrizante, administrate neîndulcite sub formă de infuzii sau decocturi din flori de salcâm, muşeţel şi gălbenele, herba de coada-calului, păpădie, patlagină şi rădăcini de tătăneasă, obligeană şi lemn-dulce. Dimineaţa şi seara este indicat să se ia câte o lingură de ulei de sunătoare.

Gastritele hipoacide se tratează cu infuzii sau tincturi din schinel, gălbenele, sovârv, mentă, roiniţă, obligeană, sunătoare, ţintaură, măghiran, chimion şi portocale (coji).

Gastritele toxialimentare se tratează cu ceaiuri de muşeţel, mentă, roiniţă şi coada-racului, îndulcite cu miere de albine. La acestea se adaugă o cură cu oţet de mere, diluat în apă (două linguriţe la 200 ml), din care se bea câte o lingură la intervale de 5 minute până la încetarea durerilor.

Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conţin herba de mătăciune, pelin şi coada-racului, flori de siminoc, muşeţel şi coada-şoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, genţiană şi obligeană, seminţe de anason, chimion şi fenicul. Efect imediat are şi o cană cu apă caldă şi purificată prin 6 fierberi repetate, băută înainte de mese.

Gastritele alcoolicilor sunt remediate cu decocturi din frunze de roiniţă, seminţe de fenicul şi rădăcini de lemn dulce, câte 3 căni de ceai cald pe zi.

Gastritele cu hemoragii interne, prin care se elimină sânge de culoare închisă (brun-negru), din cauza reacţiei cu acidul clorhidric din sucul gastric, se tratează cu un decoct din scoarţă de stejar, rădăcini de troscot, flori de muşeţel şi herba de traista-ciobanului şi urzică vie.

În toate tipurile de gastrite, mai ales în cele hipoacide, se recomandă să se bea câte un păhărel de 50 g cu miere de albine, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale.

Ce se recomandă în pancreatită

Pentru tratamentul pancreatitei sunt indicate plante cu proprietăţi colagoge şi acidifiante cum sunt: nalba de grădină, lichenul de piatră, anason, coada-racului, sub formă de infuzie sau macerat, dar şi decocturi din amestecuri de plante (arnică, muşeţel, mentă, păpădie, valeriană). De asemenea, pe suprafaţa abdomenului, în zona pancreasului, se unge cu alifie de gălbenele şi apoi se pune o cataplasmă cu herba de coada-calului.

În primele zile de pancreatită acută se interzice orice alimentaţie pe cale bucală, care ar putea stimula secreţia pancreatică şi accentua durerile. Se recurge la soluţii nutritive de glucoză şi aminoacizi, administrate prin catater nervos central. După 4-5 zile se trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), bogată în glucide, formată din ceaiuri îndulcite şi sucuri nesărate din tomate, castraveţi, ridichi, cireşe, portocale şi lămâi, la care se adaugă fermenţii pancreatici (triferment şi procaină) şi vitamine liposolubile (A D, K).

Infuzii care calmează ulcerul gastric reactivat

În uz intern cele mai eficiente sunt curele de lungă durată folosind zilnic, înainte de mesele principale, infuzii de gălbenele, luate separat sau în amestecuri cu tătăneasă, muşeţel, coada-şoricelului, patlagină, nalbă, lavandă, roiniţă, păpădie, pir, iarba-tâlharului, troscot, şovârv.

Este foarte eficace maceratul din rădăcină de tătăneasă, îmbogăţit cu alantoină, care contribuie la cicatrizarea nişelor în câteva săptămâni. În ulcerul duodenal cu hemoragii interne (melene) se recomandă speciile medicinale care au proprietăţi emoliente şi antibiotice, reacţii alcalinizante şi conţin vitamine regeneratoare (gălbenele, răchitan, iarba-tâlharului, patlagină, muşeţel, obligeană, sunătoare şi ienupăr).

Bune rezultate se obţin cu amestecul din ulei de gălbenele şi ulei de sunătoare, din care se ia câte o lingură dimineaţa şi seara, cu 30 de minute înainte de mese, timp de 20 de zile, având acţiuni cicatrizante, antiseptice şi antiinflamatoare.

Apiterapia recomandă:

- cură cu polen (câte două linguriţe de două ori pe zi înainte de mese);

- propolis (2 g pe zi sau câte 20 picături de tinctură, de două ori pe zi, în şase linguri cu apă sau ceai).