Mâncarea, prieten şi duşman

Orice gospodină, "şefă" în bucătăria ei, indiferent de vârstă sau mediu social, trebuie să cunoască regulile elementare de igienă în manevrarea şi depozitarea alimentelor, pentru siguranţa celor ce le consumă.

De sărbători, în toate casele se pregăteşte multă mâncare şi chiar şi la cei nevoiaşi se adună diverse tipuri de alimente. Nu se pot mânca toată odată, încât de voie, de nevoie, se depozitează, pe unde se poate, pentru mai târziu.

Alimentele sunt produse provenite din materii prime biologice, care constituie, însă, un mediu propice şi pentru dezvoltarea de viruşi, microbi, ciuperci. Acestea "atacă", fără să-şi ceară voie şi fără să se vadă, alimentele noastre. Consumându-le, dar mai ales infectându-le, prin înmulţire, devin periculoase pentru om, producându-i boli toxico-infecţioase, adesea mortale.

Dacă pentru prepararea mâncărurilor există diverse reţete şi fiecare îşi poate da cu părerea, în funcţie de gust, în ce priveşte păstrarea şi conservarea alimentelor trebuie urmate reguli stricte.

Pentru a micşora riscul de înmulţire, pe alimente, a bacteriilor dăunătoare, încă de la procurarea materiilor prime, transport, depozitare, preparare, conservare, se iau măsuri stricte de igienă:

- legumele, zarzavaturile, frunctele, carnea se transportă în lăzi, coşuri, sacoşe, pungi curate şi nefolosite în alte scopuri;

- depozitarea materiilor prime se face în spaţii separate, pentru fiecare categorie de produse, respectându-se condiţiile specifice de păstrare;

- legumele, zarzavaturile, fructele ce se vor folosi în alimentaţie fără prelucrare termică se păstrează spălate şi curăţate în beciuri, cămări, dulapuri, frigidere, fără a intra în contact cu mâncarea gătită sau cu alimente ce vor fi puse la foc;

- carnea, lactatele, ouăle, sensibile la degradare şi mai ales la contaminare cu microbi, se păstrează în vase curate şi puse, chiar în frigider, în locuri ferite de contact cu alte categorii de alimente;

- gătirea hranei nu trebuie să dureze mai mult de o oră-două, pentru că unele ingrediente, lăsate în aşteptare pe masă, pe marginea plitei, încep să se degradeze şi se vor folosi deja periculoase;

- mâncarea gătită se răceşte în maximum 15-30 de minute, în cămări reci, în chiuveta cu apă rece, în ligheane cu gheaţă sau apă, pentru ca apoi să fie păstrată, până se consumă, la temperatură cât mai scăzută şi constantă. Nu se lasă, caldă, până se mănâncă, o zi întreagă, pe sobă sau pe masă, cum nici nu se bagă caldă în frigider;

- depozitarea în locuri speciale, reci, aerisite corespunzător, fără umiditate este importantă, la fel ca şi durata păstrării calităţii alimentelor. În frigider sau congelator nu se ţin, de-a valma, oale sau pachete cu mâncare proaspătă, semipreparate sau crudităţi care stau cu săptămânile sau lunile pentru că "arată bine încă".

Într-un congelator din gospodărie nu se pot păstra alimente mai mult de 30-40 zile, iar în frigider materiile prime sau mâncarea gătită nu se păstrează mai mult de 3-4 zile. În cămară sau dulapuri reci, chiar şi în condiţii optime, nici zacusca, compoturile, murăturile, afumăturile nu pot fi consumate în siguranţă dacă sunt mai vechi de 3-4 luni.

Alimentele crude sau semipreparate din supermagazine, care au o viaţă lungă, nemodificându-şi cu lunile aspectul şi gustul, sigur nu vor fi de folos, pe termen lung, consumatorului.