Una dintre problemele cu care se pot confrunta viitoarele mame este diabetul gestațional, care dispare în mod normal după nașterea copilului, dar crește riscul mamei de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 pe
Manifestări şi tratament în sinuzita maxilară cronică
Sinuzita maxilară cronică este o inflamaţie cronică a mucoasei sinusului maxilar, mai veche de trei luni, ce poate determina modificări profunde şi adesea ireversibile ale structurii mucoasei şi pereţilor osoşi sinusali. Existenţa concomitentă a leziunilor la nivelul sinusurilor etmoidale şi frontale reprezintă o situaţie frecventă.
În apariţia sinuzitei maxilare cronice pot fi incriminaţi următorii factori: - infecţii nazale, tratate incorect, ce se pot extinde; - infecţii dentare (cauzează aşa-numita sinuzită odontogenă); - infecţii de vecinătate: corpi străini nazali necunoscuţi, adenoidita cronică, amigdalită cronică, formaţiuni tumorale nazosinusale; - cauze generale: macro şi microclimat nocive, fumatul, barotraumatisme, frig şi umezeală, gaze toxice, pulberi iritante, diabetul zaharat, boli de nutriţie, anemie; - alergie respiratorie. Trecerea în cronicitate a unei forme acute este condiţionată de un tratament incorect, de terenul alergic, sensibilitate nespecifică prin carenţă, de prezenţa unui episod infecţios streptococic necrozant (scarlatina, rujeola, gripa). Un rol favorizant îl mai au: - insuficienţa respiratorie nazală, prin deviaţia septului nazal, fose nazale strâmte, hipertrofia vegetaţiilor adenoide; - instilaţii nazale îndelungate cu substanţe vasoconstrictoare; - baia în piscine. Simptomatologia este concretizată în durere spontană (în acutizări), senzaţie de plenitudine şi tensiune, presiune intra şi perinazală, secreţii purulente din nas (puroi gros, grunjos, galben-verzui, care pătează batista), senzaţia de nas înfundat, modificări ale mirosului (scăderea sau lipsa percepţiei mirosurilor), senzaţie permanentă a prezenţei unor secreţii în gât, pentru care bolnavul face eforturi să le îndepăteze, expectoraţie matinală. Se mai pot întâlni stări subfebrile, oboseală cronică, dureri de cap (senzaţie de greutate în cap), nevralgii cranio-cervico-faciale, tuse persistentă. În stabilirea diagnosticului pozitiv, pe lângă manifestările clinice prezentate, este nevoie de un examen ORL, completat de examene radiologice (radiografii, CT), examene bacteriologice şi micologice ale secreţiilor nazale purulente, endoscopie nazosinusală, examen stomatologic. Terapeutic, se va începe cu o tentativă de dezinfecţie prin antibiotice (10-14 zile). În caz de eşec se va recurge la puncţii sinusale sau aplicarea unui dren sinusal pentru lavaje repetate şi instilaţii locale de antibiotice. Concomitent, se va căuta o cauză favorizantă de producere a obstrucţiei nazale (alergia, importantă deviaţie a septului nazal, adenoidita cronică etc), care vor fi tratate corespunzător, medical sau chirurgical. Cazurile severe vor fi tratate chirurgical (pe cale clasică sau prin microchirurgie endonazală).