Măslinele, cel mai bogat rezervor de vitamina E

În medicina tradițională sunt folosite atât frunzele, cât și fructele de măslin. Extractul din frunze are proprietăți antioxidante, antibacteriene, antimicrobiene, antiinflamatorii și de stimulare a imunității. A fost utilizat pentru prevenirea sau tratamentul inflamațiilor, infecțiilor (de exemplu, răceala comună, gripa, candidoza, infecții ale tractului urinar, zona zoster), diaree, alergii, Alzheimer, sindromul de oboseală cronică, osteoartrită și osteoporoză.

Măslinul este o specie cultivată în toate țările Mediteranei, dar și în America de Sud, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă și Statele Unite. Fructele de măslin au o importanță agricolă majoră în regiunea mediteraneană, ca sursă de ulei alimentar, unul dintre ingredientele de bază în bucătăria mediteraneană. Arborele și fructele sale dau numele familiei de plante, care include, de asemenea, specii precum liliacul, iasomia, Forsythia și frasinul.

Fructele măslinului sunt foarte bogate în vitamina E și alți anti­oxidanți puternici, astfel că are capacitatea de a proteja împotriva osteoporozei și a cancerului. Grăsimile sănătoase din măsline sunt extrase pentru a produce ulei de măsline, una dintre componen­tele-cheie ale dietei mediteraneene. În regiunea mediteraneană, 90% dintre măsline sunt utilizate pentru a face ulei. Aceste fructe conțin 115-145 de calorii la 100 grame (sau aproximativ 59 de calorii pentru 10 măsline). La o cantitate de 100 g măsline, găsim un conținut bogat în apă, proteine, zahăr, fibre, grăsimi saturate, mononesaturate și polisaturate. Din cele 11-15% grăsimi, 74% sunt acid oleic, un tip de acid gras mononesaturat, componentă principală a uleiului de măs­line, care ajută la scăderea infla­mației și reduce riscul apariției bolilor de inimă.

Măslinele sunt o bună sursă de vitamine și minerale, dintre care unele sunt adăugate în timpul procesării. Compușii benefici ai acestui fruct includ: vitamina E, fier (măs­linele negre sunt o bună sursă de fier, important pentru celulele roșii din sânge), cupru (deficiența de cupru poate crește riscul de boli de inimă), calciu (esențial pentru funcți­onarea oaselor, mușchilor și nervilor) și sodiu (majoritatea măs­linelor conțin cantități mari de sodiu).

Cele mai cunoscute soiuri de măs­line întregi sunt: măslinele spaniole verzi, măslinele negre murate grecești, măslinele crude din California. Fiind foarte amare, de obicei măslinele nu sunt mâncate proaspete. Prin fermentație sunt înde­păr­tați compușii amari. Cele mai scăzute niveluri de compuși amari se găsesc în măslinele negre coapte. Cu toate acestea, există unele soiuri care nu au nevoie de procesare și pot fi consumate atunci când sunt coapte complet.

Metodele de procesare se bazează adesea pe tradițiile locale și afectează gustul, culoarea și textura fructelor. Acidul lactic este important și în timpul fermentației, acționând ca un conservant natural, care protejează măslinele de bacteriile dăunătoare. 

Indicații de consum în dieta zilnică

Pentru constipație: 30 ml ulei de măsline.

Pentru prevenirea bolilor de inimă: 54 de grame de ulei de măsline pe zi (aproximativ 4 linguri). Ca parte a unei diete mediteraneene, se consumă până la un litru de ulei de măsline extravirgin pe săptămână.

Pentru prevenirea diabetului: 15-20 de grame pe zi.

Pentru colesterolul ridicat: 23 de grame de ulei de măsline pe zi (aproximativ două linguri), oferind 17,5 grame de acizi grasi monone­saturați în locul grăsimilor saturate din dietă.

Pentru hipertensiune arterială: 30-40 de grame pe zi de ulei de măs­line extravirgin, ca parte a dietei sau 400 mg de extract de frunze de măsline de patru ori pe zi.