Medicamentele în timpul sarcinii

Am ales acest subiect astăzi, deoarece se întâmplă frecvent ca în cabinetele noastre de specialitate să vină femei care, neştiind că sunt însărcinate, au luat tratament medicamentos, fie din proprie iniţiativă, fie recomandat de alt medic, şi care doresc să afle ce efecte ar putea avea acest lucru asupra fătului şi a sarcinii.

Este o întrebare dificilă, deoarece nu putem să le oferim un răspuns sigur şi precis decât la un număr foarte redus de medicamente şi anume, la cele în cazul cărora există studii controlate pe subiecţi umani: categoria A, fară riscuri fetale, în care sunt incluse puţine droguri, şi anume: multivitaminele.

Categoria B include medicamente, care în studii efectuate pe animale, fie nu au demonstrat risc fetal, fie au avut oarecare efecte adverse, dar nu există studii controlate la subiecţi umani. În această categorie intră un număr mare de medicamente uzuale, pe care le utilizăm în tratamentul diferitelor afecţiuni asociate sarcinii şi, din experienţa noastră, nu s-au dovedit nocive pentru făt. Din categoria B fac parte: penicilina, ampicilina, amoxicilina, eritromicina, spiramicina, colistinul, cefalosporinele, nistatinul, nitrofurantoinul, miconazolul, insulina, salbutamolul şi celelalte antiasmatice beta mimetice. În categoria C se încadrează medicamente pentru care nu există studii adecvate nici la animal, nici la om, care să demonstreze toxicitatea lor. Aici găsim, de asemenea, o serie de substanţe utilizate de rutină în timpul sarcinii, bineînţeles cu indicaţii foarte precise şi numai la recomandarea medicului specialist (cortizon şi derivaţii săi, efedrina, teofilina, beta blocantele, digoxina, alfa metil dopa, chinidina, utilizate în afecţiuni cardiovasculare, heparina necesară în afecţiunile tromboembolice asociate sarcinii, clorpromazina, proclorpromazina- antiemetice). În categoria D intră medicamente în cazul cărora există dovezi clare că sunt riscuri fetale, dar la care administrarea se impune, efectele benefice contrabalansând efectele adverse.

Riscuri ce pot să apară în cazul tratamentului medicamentos

Progestativele administrate cazurilor cu iminenţă de avort sau naştere prematură pot masculiniza fătul de sex feminin în primele luni de sarcină, fenobarbitalul, fenitoina, acidul valproic, necesare gravidelor cu epilepsie pot determina anomalii cranio-faciale, deficienţe mintale (30% la administrarea de fenitoin), spina bifida (1% la acidul valproic), captoprilul, enalaprilul pot determina anomalii renale la făt, antidepresivele şi antipsihoticele se vor administra în cazuri grave cu delir sever.

Dintre acestea, diazepamul, nitrazepamul sunt implicate în unele cazuri de malformaţii fetale tip gură de lup, amitriptilina poate determina detresă respiratorie la nou născut, sărurile de litiu pot determina malformaţii cardiace, haloperidolul are risc crescut de malformaţii. În categoria X intră substanţe al căror efect demonstrat nociv asupra fătului depăşeşte beneficiile posibile şi, în concluzie, este interzisă administrarea lor în sarcină. În acestă grupă intră: clomifenul, contraceptivele, estrogenii, izotretinoinul (administrat în acnee), warfarina.

Sfatul medicului: evitaţi, pe cât posibil, medicamentele

Revenind la ceea ce le frământă pe viitoarele mame, care au primit tratamente accidentale în primul trimestru de sarcină, le putem da un răspuns exprimat într-un risc statistic (un procent de anomalii fetale constatate la un număr de gravide luat în studiu de fiecare autor în parte) şi le explicăm, de asemenea, că aceste anomalii se întâlnesc cu precădere la femeile care sunt nevoite să primească un tratament continuu pe toată durata sarcinii, deci fiind expuse prelungit la acţiunea factorului medicamentos. De aceea, considerăm noi că expunerea de scurtă durată la un medicament din una din categoriile de mai sus nu implică riscuri pentru sarcină. În orice caz sfatul nostru este ca femeia tânără, fertilă, să evite tratamentele medicamentoase ce nu sunt strict necesare, şi eventual înainte de a începe administrarea lui să-şi facă un test de sarcină pentru a se asigura că nu este gravidă. În general este bine să se evite vaccinările în sarcină, dar se pot totuşi efectua în condiţii de risc de infecţie sau epidemic : vaccinul antitetanic, antiripal, antihepatitic B. Trebuie evitate vaccinurile cu virus viu atenuat: antirubeolic, antirujeolic, antirabic, antipolio.

Fără alcool în timpul sarcinii

Este foarte important se nu se consume în sarcină alcool sau droguri. Sindromul alcoolic fetal constă în retard de creştere fetală, întârziere mintală, tulburări de comportament, dismorfisme faciale, mai rar anomalii cardiace, spina bifida. Acest sindrom se întâlneşte la 30-40% din cazurile de mame alcoolice. În concluzie, singura garanţie pentru sănătatea copilului dumneavoastră nu v-o poate da decât o urmărire corectă a sarcinii de către un medic de specialitate. Analizele efectuate corect şi la timp, examinările ecografice conform programului stabilit de medic, tratarea eventualelor afecţiuni asociate sarcinii la timp şi cu competenţă vă vor ajuta să aduceţi pe lume un copil sănătos.