Medici şi pacienţi

Iată că a trecut şi vara aceasta. Pentru mulţi, acest fapt este un motiv de tristeţe, dar, pentru cei în suferinţă, devine un motiv de speranţă. De ce? Pentru că, de regulă, în luna august spitalele funcţionează cu mult mai puţini medici specialişti cu experienţă, aceştia fiind plecaţi în concediu. În mod obişnuit, locul acestora este luat de către rezidenţi şi medici proaspăt specializaţi.

Nu aş vrea să credeţi că acest lucru se întâmplă numai la noi, de aceea vă ofer o informaţie publicată de doctorul Paul Siklos, în "Jurnalul Medical Britanic", din care aflăm că influxul de medici recent specializaţi este direct proporţional cu creşterea numărul de decese înregistrate în spitale(!?).

Un alt autor englez ne sfătuieşte să evităm weekendurile pentru internări în serviciile de urgenţă. Autorul afirmă că ris-cul de deces în această perioadă este semnificativ mai mare decât în restul săptămânii şi pune acest lucru pe seama faptului că în weekend lucrează, de regulă, mai puţini medici.

Tot de la serviciile de urgenţă ne parvine o informaţie nostimă: medicii cu experienţă în urgenţe şi triaj susţin că, atunci când pacienţii sosesc pe targă ţinând picioarele unul peste altul sau mâinile sub cap, este puţin probabil să prezinte o stare gra-vă, ceea ce le permite medicilor un timp suficient pentru recoltări de analize şi consult.

Glumind amar, John Naish, autorul unei cărticele intitulate "Ghidul ipohondrului", ne asigură că "dacă nu vă doboară boala, atunci o vor face sigur medicii". Autorul britanic citează o statistică referitoare la locurile din organism în care, de obicei, sunt uitate instrumente sau alte obiecte după operaţie. Astfel, 74% dintre aceste "obiecte uitate" rămân în abdomen sau pelvis, 7,4% în cuşca toracică şi 19% în alte locuri. De regulă, aceste incidente se petrec atunci când se impune schimbarea bruscă a procedurilor chirurgicale sau în cazul pacienţilor obezi. Cel mai adesea rămân în corpul pacienţilor bureţii chirurgicali (tampoane de tifon). Ulterior, organismul îi înconjoară de ţesuturi şi, la examinări tardive, pot fi confundaţi cu tumori, ceea ce poate conduce la intervenţii chirurgicale.

Incompetenţa profesională nu este singura ameninţare la adresa pacienţilor. Simpla prezenţă a halatului alb poate determina reacţii exagerate din partea unor pacienţi. Se numeşte "efectul halatului alb". Medicii de la Universitatea din Toronto, Canada, au comparat valorile tensiunii arteriale determinate de doctori în cabinete cu cele stabilite de "civili" în afara spitalului. Rezultatele au fost edificatoare: la pacienţii la care doctorul a luat tensiunea, media era de 174 mmHg, în timp ce, la aceiaşi pacienţi, când tensiunea era luată în afara ca-binetului medical, media cobora la 155 mmHg. Este bine de ştiut că o asemenea neconcordanţă reprezintă deseori diferenţa dintre "patologic" şi "normal". Şi tot din domeniul tensiunii arteriale, vă informăm că este foarte important să reţineţi că procedura corectă prevede aşezarea cotului la unghi drept faţă de corp, cu cotul îndoit la nivelul inimii. Deoarece multe asistente medicale nu procedează astfel, rezultatul poate fi o valoare tensională cu cel puţin 10% mai mare, ceea ce îi poate determina pe medicii care nu verifică personal acest important parametru să prescrie tratamente care nu sunt necesare.