Menta, cel mai bun prieten al sistemului digestiv

Menta este una dintre cele mai vechi plante, cunoscută şi utilizată cu milenii în urmă. Datorită conţinutului foarte complex în principii active, aceasta a devenit, în timp, o foarte utilă plantă medicinală, cu acţiuni curative, tonifiante şi aromatizante.

Menta este folosită sub diferite forme pentru prevenirea şi combaterea multor afecţiuni, apărute la diferite organe ale corpului. Tulburări digestive şi hepatice:

- gastrite hiperacide şi ulcer gastric, apărute primăvara şi toamna, stimulând secreţiile gastrice şi biliare;

- afecţiuni hepatice, litiază biliară, dischinezie biliară, colecistopatie, colici hepatice;

- dureri de stomac produse de colici abdominale şi pancreatită;

- disfuncţii digestive, indigestii, dispepsii, greaţă, vome;

- spasme pilorice şi gastrointestinale;

- colită spastică şi de fermentaţie;

- crampe intestinale, mai ales în caz de colon iritabil;

- aerofagie şi balonări, eliminând gazele intestinale;

- curăţirea intestinelor infectate sau intoxicate având efecte antiseptice şi diuretice;

- lipsa poftei de mâncare, anemie şi debilitate.

Afecţiuni ale aparatului respirator:

- astm bronşic, bronşite, catar pulmonar, tuberculoză, gripă, guturai, răceli, răguşeală, nevralgii, laringită, traheită, faringită;

- activarea transpiraţiei şi reducerea febrei.

Afecţiuni pe fond neurovegetativ:

- fortificarea sistemului nervos;

- ameţeli, vertij, migrene, depresie psihică, anxietate, nervozitate, isterie, tremurături, sughiţ;

- insomnie, dureri de cap.

Boli cardiovasculare:

- tulburări cardiace, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, palpitaţii, stimularea circulaţiei sângelui.

Afecţiuni dermatologice:

- excitarea terminaţiilor nervoase senzitive din piele, dând iniţial senzaţia de rece şi prospeţime şi apoi o senzaţie de căldură locală;

- combaterea furunculozei, răni, herpes, coşuri, infecţii, inflamaţii, contuzii;

- anestezie locală în caz de prurit (mâncărimi).

Formele de utilizare

- infuzie din două linguri frunze uscate şi mărunţite ţinute 10 minute la umectat în 25 ml apă rece. După îmbibare, se adaugă 500 ml apă clocotită, se infuzează în vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoară, se îndulceşte cu puţină miere şi se bea întreaga cantitate, fracţionată, în cursul zilei, având efecte dezinfectante şi decongestionante la nivelul căilor respiratorii, respectiv astm bronşic şi bronşite infecţioase. Consumat înainte de masă, ceaiul are rol de excitare a apetitului, de evitare a arsurilor la stomac şi de calmare a greţurilor şi a palpitaţiilor inimii. Dacă se bea după mese abundente, are rol în digestie, în combaterea colicilor biliare şi abdominale, în cazul durerilor cauzate  de colon iritabil, mai ales la consumul cărnii de vânat, alimente acre sau acrite;

- infuzie din două linguriţe frunze uscate la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 20 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri reci între mese, având efecte în crampe şi balonări abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, vomă (la sugari şi la adulţi), greţuri la gravide, indigestii, afecţiuni hepatobiliare, mărirea secreţiei biliare, calmarea durerilor de stomac, cancere, pierderi de sânge la femei, dezintoxicarea organismului prin diureză şi transpiraţie intensă şi fortificarea sistemului nervos. O cană de ceai elimină mirosul neplăcut al gurii de natură digestivă, iar seara are efect sedativ şi evită insomnia.

Datorită proprietăţilor tonice, energizante şi antispasmodice se recomandă atât la copii, cât şi la bătrâni şi la persoane bolnave, în convalescenţă. În general calmează nervii, reglează funcţiile inimii şi intervine în afecţiunile digestive şi respiratorii. O cură de trei luni reduce tumorile canceroase la nivelul colonului, plămânilor, colului uterin şi al pielii;

- tinctura de mentă se prepară din 5 g ulei eteric în 95 ml alcool concentrat sau prin macerare a 20 g pulbere din frunze uscate în 100 ml alcool 400 timp de 7 zile şi se păstrează în sticluţe închise la culoare. Se iau câte 20 picături diluate în puţină apă, de 2-3 ori pe zi, având efecte antiseptice, carminative, antispastice şi antivomitive în greţuri, vome, crampe intestinale, ameţeli, migrene, rău de voiaj (auto, avion, vapor), dezinfectarea gurii şi dezodorizarea halenei fetide (miros greoi al gurii);

- uleiul eteric de mentă: se iau câte 5 picături (adulţi) şi una-două picături (copii) pe o bucată de zahăr cubic sau în apă, după mesele principale, de trei-patru ori pe zi, în cure de 7-14 zile, cu efecte în afecţiuni digestive însoţite de diaree, dizenterie, balonări, dischinezie biliară, afecţiuni renale, astenie, urticarie şi antibacterian.