Molarii de minte trebuie monitorizaţi din adolescenţă

Măselele de minte reprezintă ultimul set de dinţi care apar, de obicei, între 17 şi 25 de ani și care, dacă cresc parțial, sunt contaminaţi cu bacterii prin care se dezvoltă infecții, inflamații sau carii dentare.

Măseaua de minte este al treilea molar şi are rolul de a mesteca, de a tăia şi de a fărâmiţa alimentele pe care le consumăm. Deşi apar ultimii în cavitatea bucală, la vârsta maturităţii, molarii de minte nu sunt atât de diferiţi de ceilalţi dinţi şi pot deveni la fel de utili ca şi ceilalţi dacă vor creşte corect şi vor fi susţinuţi de gingii sănătoase. Există însă multe situaţii în care dintele rămâne încarcerat în gingii, iar ţesuturile din jurul său se pot inflama şi apar infecţii. Mai mult, la măselele de minte apar carii foarte greu de tratat. La fel și pe dinţii alăturaţi, deoarece uneori sunt greu de igienizat. Un molar bolnav duce la complicaţii gingivale, dureri intense la nivelul mandibulei, probleme la mestecat şi chiar senzaţia de zvâcnire a nervului în locul afectat.

Molarul de minte apare la sfârşitul anilor adolescenţei sau mai târziu, în momentul în care maxilarul este suficient de mare pentru a încadra un alt set de molari, fără a aglomera şi a crea probleme în alinierea danturii. Din cauza lipsei de spaţiu, molarii de minte pot creşte într-o parte sau prinşi între gingii şi osul maxilar. „Anatomia este la originea celor mai multe probleme care apar în cazul măselelor de minte (ori dinţii sunt prea mici, ori prea mari pentru structura maxilarului). Molarii de minte parţiali sunt cronic contaminaţi cu bacterii asociate cu infecţii, inflamaţii, carii dentare şi afecţiuni gingivale. Pentru că sunt atât de departe în gură, este greu să se păstreze curaţi şi să se elimine bacteriile de pe aceştia în totalitate. Molarii de minte, de asemenea, se pot infecta şi pot perturba poziţia celorlalţi molari”, a declarat pentru un post televizat dr. Andra Custură, medic stomatolog.

Atunci când măselele de minte pot produce pagube majore pentru restul gurii sănătoase, apar și numeroase controverse în ceea ce priveşte scoaterea sau păstrarea lor. Specialistul recomandă ca gestionarea măselelor de minte să fie o decizie luată de medicul dentist sau chirurgul dentar. Însă nu întotdeauna este nevoie ca măselele de minte să fie eliminate, dacă sunt funcționale și apar în totalitate. În situația în care pacientul prezintă molari de minte cu predispoziţie de a avea probleme, atunci acesta va trebui să fie atent cu privire la igiena orală, iar în cazul în care măselele de minte prezintă semne de degradare sau de infecţie, acestea să fie înlăturate. „Molarii de minte care provoacă anumite probleme la nivelul gurii trebuie să fie monitorizaţi foarte atent cu examene dentare regulate, radiografii, curăţări şi tratamente parodontale permanente. Dacă problemele persistă, atunci va fi nevoie în cele din urmă de scoaterea lor. Este foarte important ca molarii de minte să fie examinaţi încă din adolescenţă. Dentiştii şi chirurgii dentari sunt în măsură să determine dacă dinții vor fi funcţionali sau ar putea cauza probleme pe parcurs. În cazul în care sunt suspectate probleme, este înţelept a elimina molarul sau molarii de minte înainte să ducă la simptome sau daune care sunt iremediabile. Intervenţia chirurgicală este, de obicei, mai puţin complicată la tineri, pentru că rădăcinile nu sunt complet formate sau fixate în os, şi în general vindecarea este mai uşoară”, a adăugat dr. Andra Custură.