Morcovul și țelina, indispensabile în alimentația zilnică

Încheiem azi seria articolelor dedicate fitoterapiei cu ajutorul legumelor rădăcinoa­se, prezentându-vă două dintre cele mai cunoscute și mai la îndemână astfel de legume: morcovul și țelina.

Morcovul este una dintre cele mai folosite legume în alimentaţie, datorită conţinutului ridicat în nutrienţi şi principii bioactive, cu mare valoare terapeutică în prevenirea şi combaterea multor afecţiuni. Proprietăţile terapeutice corelate cu conţinutul biochimic sunt: vitaminizante, detoxifiante, calmante, analgezice, depurative, alcalinizante, laxative, antiseptice, antianemice, hipoglicemiante, anticanceroase, tonifiante, rubrefiante, cicatrizante, afrodisiace.
Acţiunile specifice constatate în prevenirea şi combaterea multor boli se referă la majoritatea organelor din corpul uman. Astfel:
- ajută digestia prin stimularea secreţiilor gastrice, dând senzaţia de saţietate, menţine tractul intestinal sănătos şi previne riscul instalării unor afecţiuni digestive (gastrite hipoacide, ulcer gastric şi duodenal, litiază biliară, constipaţie, colite şi enterocolite, diverticuloză, hemoroizi, paraziţi intestinali, inclusiv Listeria). În plus, are efect benefic în diminuarea simptomelor herniei hiatale;
- betacarotenul, transformat de ficat în vitamina A, alături de acidul folic şi fibrele alimentare contribuie la evacuarea toxinelor din ficat şi din sânge şi asigură o curăţire optimă a colonului;
- fiind o sursă bogată în antioxidanţi, carotenoizi, minerale şi vitamine, mai ales vitaminele A, C şi E, morcovul proaspăt ajută la distrugerea radicalilor liberi din organism şi previne unele forme de cancer (pulmonar, bucal, intestinal, colorectal, dermatic);
- morcovul proaspăt scade nivelul colesterolului rău - LDL depus pe pereţii interiori ai arterelor, evitând instalarea aterosclerozei şi formarea cheagurilor de sânge, datorită prezenţei fibrelor alimentare care curăţă fluxul sanguin de excesul lipidic;
- prezenţa potasiului reduce riscul apariţiei accidentelor vasculare coronariene şi ajută la regularizarea tensiunii arteriale diastolice, prin neutralizarea efectelor nocive ale excesului de sodiu;
- la nivelul retinei, betacarotenul se transformă în rodopsină - un pigment purpuriu care ajută la creşterea acuităţii vizuale în cursul nopţii şi previne formarea cataractei senile, a miopiei, asigmatismului şi a degenerării maculare;
- consumul morcovului la fiecare masă curăţă dantura, acţionând ca un abraziv natural, ce elimină resturile alimentare şi placa bacteriană, împiedicând formarea cariilor dentare;
- vitaminele A şi C protejează mucoasele şi capilarele, stimulează imunitatea şi măresc rezistenţa la infecţii. De asemenea, ajută la protejarea pielii şi a mucoaselor contra radiaţiilor UV, previne apariţia ridurilor, a tenurilor uscate şi iritate şi a cancerului de piele şi acţionează contra acneei juvenile, roşeaţă, pete maronii de bătrâneţe, ulceraţii, eczeme, furuncule, arsuri, crăpături şi a unor infecţii cutanate;
- prin proprietăţile antioxidante ale vitaminelor şi carotenoizilor protejează împotriva îmbătrânirii premature a celulelor şi a întregului organism. În bolile pulmonare acţionează benefic contra tuberculozei, a bronşitelor şi a astmului bronşic;
- acidul folic (vitamina B-9) are rol esenţial în formarea globulelor roşii din sânge şi a acizilor nucleici (ADN, ARN), asigurând fortificarea organismului şi evitarea anemiei şi tulburărilor de creştere (rahitism, nanism);
- fiind sărac în calorii, grăsimi şi colesterol, morcovul este ideal pentru dieta alimentară a persoanelor supraponderale.
Forme de utilizare:
- în salate ca morcov ras, în amestec cu alte legume de frunze şi rădăcini;
- sucuri proaspete stoarse la mixer şi siropuri;
- prelucrat în diferite preparate (supe, piure, ghiveci, soteuri);
- dulceaţa de morcov cu miere fortifică organismele anemice;
- rondele, cataplasme şi pastă de morcov, amestecată cu lanolină, aplicate pe tenuri uscate şi ridate;
- în amestec cu lapte dulce este un bun expectorant pentru bolnavii de plămâni;
- în amestec cu miere de albine are efecte antiseptice şi cicatrizante.

Ţelina, leguma întineririi

Astăzi, ţelina este unul dintre cele mai căutate produse de pe pieţele alimentare. Se valorifică atât rădăcinile îngroşate, cât şi frunzele mari, de culoare ver­de-intens şi seminţele. Totul este puternic aromat şi cu gust dulceag, uşor sălciu.

Componentele chimice din rădăcini şi frunze sunt foarte variate, ceea ce explică atât valoarea alimentară, cât şi terapeutică. În rădăcini se găseşte o mare bogăţie de săruri minerale (potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod etc.), vitamine (A, B1, B2, C).

În lunile de toamnă, atât rădăcinile, cât şi frunzele ajung la maturitate şi capătă virtuţi vindecătoare excepţionale, detoxifiante şi de reîntinerire generală. Poate fi recomandată pentru toate persoanele, indiferent de vârstă.
În afecţiunile renale, datorită conţinutului foarte ridicat în potasiu (de patru ori mai mare decât la alte plante), ţelina are calităţi puternic diuretice, mărind diureza cu efect de drenor al rinichilor, eliminarea acidului uric din urină, evitarea edemelor renale, retenţia urinară, colica nefritică şi litiaza renală.

În afecţiuni digestive, ţelina prezintă proprietăţi terapeutice benefice (stomahice, laxative, antimalarice, vermifuge, detoxifiante hepatic), intervenind bene­fic în tratamentul unor dereglări grave (gastrite, ulcer duodenal, digestie lentă, icter, ascită, hepatită, arsuri stomacale, balonări digestive, spasme abdominale, gaze stomacale şi intestinale, lipsa poftei de mâncare, intoxicarea ficatului).

În afecţiuni cardiovasculare prezintă virtuţi hipotensoare şi intervine în diferite boli cardiace, în regenerarea hematiilor, în edeme cardiace şi, mai ales, în hipertensiune prin dilatarea şi relaxarea vaselor sanguine. În bolile pulmonare are proprietăţi antiastmatice, emoliente, expectorante şi febrifuge, intervenind în drenarea pulmonară, traheobronşite cronice, astm bronşic, catar pulmonar, combaterea inflamaţiilor secreţiei bronhice, răguşeală, tuse cronică şi transpiraţie excesivă (hidropizie).

În bolile sistemului nervos, datorită conţinutului bogat în vitamine, minerale şi acizi organici, ţelina este un ideal tonic-stimulator al sistemului nervos, al memoriei şi revitalizant general în perioadele de stres. Având proprietăţi sedative, tonice şi stimulente, ţelina prezintă efecte deosebite în astenia psihică, fizică, în surmenaj, migrene, vertij, stări nevrotice, insomnie şi dureri de cap.

Prin efectele diuretice şi depurative, ţelina favorizează scăderea grăsimilor şi a apei din organism, cu acţiune directă asupra obezităţii şi celulitei, scade senzaţia de foame.

Bogăţia în săruri minerale, mai ales în potasiu, magneziu şi fier, dă ţelinei însuşiri deosebite de remineralizare, revigorare şi de imu­nostimulare pentru organismele anemice şi convalescente.

Numită „mătura reumatismelor“, ţelina are efecte evidente în reumatismul infecţios, artroze, lumbago şi gută, având rol în eliminarea substanţelor toxice, precum şi efecte antiinflamatoare, depurative şi uşor calmante în durerile articulare, mai ales la persoanele în vârstă. Pe articulaţiile dureroase (coxartroze, gonartroze) se pun cataplasme cu frunze de ţelină opărite cu apă clocotită.

Prin proprietăţile antiseptice, cicatrizante şi antipruriginoase, preparatele din ţelină sunt remedii excelente în profilaxia bolilor de piele, cu mare eficienţă în vindecarea de ulceraţii, plăgi tegumentare, degerături, contuzii, vânătăi, sclerodermie, dermatoze alergice, psoriazis, acnee juvenilă şi depigmentare de vitiligo.