Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Motivaţia, esenţială în tratamentul obezităţii
Creşterea „epidemică“ a prevalenţei excesului ponderal în ultimele decenii este cauzată, fără îndoială, de modificările factorilor de mediu, cu favorizarea sedentarismului şi a aportului de alimente cu conţinut caloric ridicat (grăsimi, dulciuri concentrate), în dauna legumelor, fructelor şi cerealelor
Obezitatea se asociază cu numeroase complicaţii, multe serioase din punct de vedere medical, care alterează calitatea vieţii şi conduc la îmbolnăviri şi moarte prematură. Principalele complicaţii sunt: metabolice (diabet zaharat, modificarea grăsimilor din sânge - colesterol, triglyceride, cu efect de favorizare a aterosclerozei), cardiovasculare (creşterea tensiunii arteriale, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accident vascular cerebral, tromboflebite), respiratorii (alterarea ventilaţiei pulmonare, cu respireţie ineficientă şi aport subnormal de oxigen, apnee în somn - perioade de oprire a respiraţiei în cursul somnului), osteoarticulare (gută, deteriorare articulară), cancere (esofag, veziculă biliară, colon, sân, uter, col uterin, prostată), gastrointestinale (litiaza biliară, încărcarea grasă a ficatului). Scăderea în greutate ameliorează multe din aceste complicaţii şi previne apariţia altora. Efectele pozitive sunt proporţionale cu gradul de pierdere ponderală şi apar încă de la o reducere modestă a greutăţii (5% din greutatea iniţială, cu condiţia ca scăderea să fie durabilă). Mulţi obezi pot reuşi o scădere în greuate de scurtă durată doar prin regim alimentar, dar succesul pe termen lung este mai dificil de obţinut. Prima condiţie a succesului este ca subiectul să fie motivat, să îşi dorească să facă un efort pentru reducerea greutăţii. Motivaţia poate fi întărită prin informare (înţelegerea riscurilor obezităţii şi a beneficiilor scăderii ponderale). Informarea ajută „candidatul“ să-şi propună scopuri realiste (o reducere a greutăţii cu 10% în 6 luni, de exemplu), evitând astfel dezamăgirea de a obţine rezultate inferioare celor lăudate în reclamele TV. Intervenţia se îndreaptă spre modificarea stilului de viaţă, cu schimbarea obiceiurilor alimentare şi creşterea activităţii fizice, esenţiale pentru un efect durabil. Reducerea aportului alimentar cu 500 kcal/zi şi integrarea mişcării în viaţa cotidiană asigură o balanţă energetică negativă, cu o scădere în greutate de aproximativ ˝ kg săptămânal şi reducerea cu 10% a greutăţii în 6 luni. Pentru a păstra pe termen lung interesul bolnavului pentru tratamentul dietetic este important ca regimul alimentar prescris să nu fie foarte restrictiv (nu sub 1000 kcal/zi), să fie variat şi flexibil, altfel plictiseala şi frustrarea vor umbri entuziasmul iniţial. Alimentele trebuie să răspundă necesităţilor individului ca aport de proteine, vitamine, minerale şi adaptat problemelor de sănătate asociate. Activitatea fizică ajută la obţinerea unui bilanţ energetic negativ şi reduce pierderea de ţesut muscular care apare în cursul curelor de slăbire. Pentru a scădea în greutate şi a menţine scăderea obţinută prin dietă, sunt necesare aproximativ 30 minute/zi de activitate fizică intensă (jogging, aerobic, mers pe bicicletă) sau 60-75 minute/zi de activitate fizică moderată (de exemplu mers rapid), măcar 4-5 zile din săptămână.