Noutăţi medicale din Scoţia

În urmă cu câteva zile, în decorul mirific al capitalei Scoţiei, Edinburgh, s-au reunit în jur de o mie de specialişti în farmacologie şi terapeutică, pentru a trece în revistă progresele realizate în tratamentul celor mai frecvente boli. Câteva informaţii în acest domeniu vor fi prezentate în rândurile care urmează.

Boala ulceroasă face anual sute de mii de victime. Zeci de mii de pacienţi ajung în spital cu hemoragii gastrointestinale şi ulcere peptice, ca urmare a consumului de aspirină sau a unor medicamente înrudite, numite antiinflamatorii nesteroidale (AINS). Pentru evitarea acestei complicaţii digestive firmele de medicamente au dezvoltat compuşi cu toxicitate gastrică redusă, numiţi coxibi. Utilizarea acestor coxibi a arătat după câţiva ani că, deşi au o toxicitate redusă în privinţa dezvoltării complicaţiilor ulcerului, în schimb cresc numărul trombozelor vasculare şi au un grad de toxicitate la nivelul ficatului. Acest fapt a determinat căutarea de soluţii noi pentru protecţia pacientului. Astfel, s-a căzut de acord asupra unei soluţii alternative pentru prevenirea hemoragiilor digestive, prin folosirea unor medicamente care reduc producerea de acid în stomac şi care se numesc „inhibitori ai pompei de protoni“. Prin urmare, specialiştii recomandă utilizarea AINS concomitent cu aceşti inhibitori. Coxibii vor fi rezervaţi doar pacienţilor consideraţi cu risc crescut de hemoragii digestive. Cercetările clinice au arătat că aceşti inhibitori ai pompei de protoni nu au doar rol profilactic, ci sunt foarte eficienţi în vindecarea ulcerelor provocate de aspirină şi celelalte AINS.

Obezitatea a fost un alt subiect intens discutat. Tratamentul dietetic este eficient pe termen scurt dar, de regulă, eşuează pe termen lung. Cercetări făcute în mai multe ţări europene au arătat că regimurile alimentare care oferă 25-35% de calorii din proteine sunt eficiente în menţinerea greutăţii pierdute pentru cel puţin şase luni după ce pacienţii au slăbit cu aproximativ 12% din greutatea lor iniţială. La pacienţii la care acest regim nu dă rezultate se vor folosi medicamente care să nu determine complicaţii cardiovasculare sau creşterea mortalităţii. Dintre acestea, la Edinburgh au fost prezentate rezultate pozitive cu sibutramină, tesofensină şi liraglutid (toate denumirile sunt denumiri comune internaţionale, şi nu denumiri comerciale).

În căutarea unor soluţii optime pentru calmarea durerilor postoperatorii în chirurgia cardiacă, cercetătorii olandezi au experimentat o soluţie alternativă la morfină şi la AINS, care nu sunt eficiente din cauza riscului crescut de efecte secundare. Ei au dezvoltat şi evaluat administrarea în perfuzie a paracetamolului, continuu, pentru o perioadă de opt ore. În acest fel se administrează treptat medicamentul, ceea ce evită efectul toxic asupra ficatului. Se consideră că această strategie de tratament a durerii postoperatorii poate fi utilizată şi în alte tipuri de intervenţii chirurgicale.

Acest congres s-a dovedit a fi un bun prilej de evaluare a terapiilor curente şi de trasare a direcţiilor noi în terapeutică, direcţii bazate pe aşa-numita „terapie croită pe necesităţile pacientului“.