Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Nu consumaţi lapte în timpul administrării tetraciclinelor
Nu există medicament care să nu cauzeze efecte adverse sau să interacţioneze cu alte medicamente sau cu componente din dietă. Uneori, în prospect este notat inclusiv modul în care medicamentul trebuie administrat în funcţie de mese şi, totodată, ce alimente trebuie evitate pe parcursul tratamentului. Atunci când în prospect nu sunt menţionate aceste lucruri, este indicat să întrebaţi medicul dacă anumite alimente sau băuturi pot influenţa medicamentul recomandat.
Succesul unui tratament medicamentos depinde, printre altele, de alimentele pe care le consumăm atunci când luăm medicamentele sau de cantitatea de sare din alimentaţie. Laptele, unul dintre alimentele care ar trebui să fie aproape nelipsit din dietă, este un aliment alcalin, de aceea este recomandat, uneori, în asociere cu medicamente care produc iritaţie gastrică, pentru a reduce efectele secundare la acest nivel. În schimb, există situaţii în care este interzisă administrarea unor medicamente împreună cu laptele sau produsele lactate, de exemplu, tetraciclinele (Tetraciclina, Doxiciclina etc). Aceste medicamente se combină cu calciul din produsele lactate, formând compuşi care nu mai pot fi absorbiţi din intestin, deci va scădea absorbţia acestor medicamente în organism. Din acest motiv, pacienţii cărora li s-a recomandat tratament cu tetracicline pentru diferite infecţii bacteriene nu au voie să consume lapte două ore înainte şi două ore după administrarea antibioticului. În brânzeturi fermentate, de tip iaurt sau lapte bătut, mozzarela sau parmezan, se găseşte o substanţă care poartă numele de tiramină. Această substanţă mai poate fi întâlnită în ficatul de pui sau vită, carne afumată, peşte uscat sau caviar, în diferite sosuri din soia, dar şi în fructe precum banane, avocado. Acest compus din alimente poate fi extrem de periculos în asociere cu unele medicamente, deoarece poate declanşa crize foarte severe de hipertensiune arterială. De aceea trebuie întrerupt consumul alimentelor prezentate mai sus în timpul administrării unor medicamente precum Furazolidon, unele medicamente indicate pentru tratamentul bolii Parkinson (Selegilina), unele medicamente utilizate în tratamentul depresiei (Fenelzina sau Moclobemid) sau în tratamentul cancerului (Procarbazine). Alte alimente (cum ar fi salata verde, broccoli, spanacul, varza de Bruxelles, pătrunjelul) au un conţinut bogat în vitamina K, esenţială pentru funcţia normală de coagulare a sângelui. Pacienţii cărora li s-a recomandat un tratament cu anticoagulante orale nu trebuie să consume astfel de alimente, întrucât scade eficienţa tratamentului şi creşte pericolul de formare a cheagurilor de sânge. Dintre anticoagulantele orale fac parte Acenocumarol (cu denumiri comerciale Trombostop® sau Sintrom®) şi Warfarină. Nu abuzaţi de sare în timpul tratamentelor cu corticoizi Sarea dă gust mâncărurilor, dar la persoanele cărora li s-au recomandat unele tratamente medicamentoase este necesar să nu se mai adauge sare în mâncare. Astfel, unele medicamente reţin sarea şi apa în corp, de aceea este necesar ca pe parcursul tratamentului să fie respectată o dietă fără adăugare de sare în alimentaţie. Regim alimentar fără sare se recomandă pe parcursul tratamentului cu corticoizi (Prednison, Prednisolon etc) sau cu antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Diclofenac (cu denumiri comerciale Voltaren®, Diclac®, Diclotard®, Rheumavek®, Tratul®, Clafen® etc), Indometacin. Alte medicamente, în special cele luate pe termen lung, pot produce modificări ale electroliţilor din organism (sodiu, potasiu). În cazul acestor medicamente este recomandată reducerea adăugării de sare în mâncare. Astfel de restricţie este recomandată şi în timpul tratamentului cu Captopril (Captopril®, Europril®), Enalapril (Enalapril®, Enap®, Renitec®, Ednyt®, Enarenal®, Tensapril®), diuretice (Furosemid, Nefrix®). (Dr. Ioana ANTONESI, Coordonator studii clinice la Centrul de Evaluare a Medicamentului (Antibiotice SA), dr. Cristina Mihaela GHICIUC, medic specialist medicină de familie, membre AMFOR -Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)