Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Nu există „glonţul magic“!
Mai zilele trecute, într-una din pieţele Iaşului, am fost acostat de o doamnă, care mi s-a adresat astfel: „Domnule Profesor, vă cunosc de la televizor şi ştiu că vă ocupaţi de calmarea durerii. Eu sufăr de pietre la rinichi, am făcut şi ecografie şi acum nu mai tolerez medicamentele. Nici nu-mi trece durerea şi am şi pete roşii pe corp. Ce să iau ca să-mi treacă?“.
Acest caz este ilustrativ pentru o automedicaţie eronată şi abuzivă, deoarece la întrebarea mea asupra celui care i-a prescris medicaţia, mi-a răspuns: „Păi, am luat singură, de la farmacie, fasconal“. Durerile provocate de colicele renale sunt cauzate de alunecarea unei pietricele din rinichi într-un canal numit ureter. Intrucât aceste pietricele au margini foarte ascuţite, ele zgârie pereţii canalului, ceea ce determină dureri foarte puternice şi contracţia muşchilor canalului în jurul pietrei. Astfel, este împiedicată traiectoria ei spre vezica urinară şi de acolo spre exterior. Utilizarea fasconalului determină o ameliorare insuficientă a durerii şi nu favorizează eliminarea pietrei. Mai mult, chiar în prospectul medicamentului există o atenţionare de a nu se utiliza acest preparat în afecţiunile renale, deoarece, administrat cronic, afectează structura rinichiului în mod ireversibil, determinând aşa numita „nefropatie analgesică“. Se ştie bine că persoanele care consumă cronic antinevralgice sau fasconal pot suferi leziuni renale care să necesite dializă. Dacă doamna în suferinţă ar fi apelat la serviciile unui medic specialist, ar fi aflat că într-o astfel de colică renală se asociază un analgezic (morfina sau metamizol injectabil), cu o substanţă care să relaxeze ureterul şi să permită eliminarea pietrei (papaverina sau derivaţi). În felul acesta, criza s-ar rezolva în timp scurt şi pericolul de afectare a rinichiului ar fi indepărtat. În concluzie, aş vrea să atrag atenţia că nu există un medicament universal pentru terapia tuturor durerilor (un fel de „glonţ magic“), ci trebuie prescrisă o medicaţie specifică pentru fiecare tip de durere în parte.