Nu neglijaţi afecţiunile cavităţii bucale şi gingivale la copii

Vă prezentăm câteva afecţiuni ale mucoasei bucale şi gingivale întâlnite în practica pediatrică, împreună cu o serie de măsuri profilactice şi de tratament

Stomatita catarală acută este determinată de acţiunea unor agenţi fizici (alimente fierbinţi), chimici sau poate surveni în cursul unor boli generale. Mucoasa cavităţii bucale prezintă leziuni de tip eritematos, este umedă sau uscată, de culoare roşie aprinsă şi acoperită cu un excedat seros sau seromucos. În unele cazuri mucoasa gingiilor sângerează uşor. Spre deosebire de aceasta, stomatita catarală cronică este determinată de agenţi infecţioşi, agenţi mecanici, chimici, avitaminoze, tulburări gastrointestinale. Leziunile sunt localizate în zona afectată, mai ales gingiile apar îngroşate, putând să acopere dinţii.

Stomatita şi gingina stomatită acută herpetică sunt determinate de herpes virus, dar pot apărea şi ca un simptom în cadrul pneumopatiilor acute virotice sau al unei stări gripale. Acest tip de stomatită este mai des întâlnită la copilul mic.

Debutul poate fi brusc, cu modificarea stării generale, febră 39-40 de grade Celsius, cefalee, hipersalivaţie, vărsături, refuzul alimentaţiei, uneori meningism. În unele situaţii debutul este insidios, copilul prezintă febră, iritabilitate, iar după o zi sau două, apar leziunile bucale. La nivelul mucoasei bucale şi pe tegumentele peri-buco-nazale, apar mici placarde eritematoase, reliefate, pe suprafaţa cărora se dezvoltă vezicule mici cât o gămălie de ac, care sunt grupate în buchete. Dacă, la început, conţinutul veziculelor este clar, la câteva zile devine opalescent, după care acestea se rup şi sunt înlocuite de eroziuni sau ulceraţii cu marginile dantelate, foarte dureroase.

Leziunile erozive sau ulcerate se acoperă cu un excedat pseudo-membranos albicios (pe mucoasă) sau cresc (pe tegumente), iar ulterior, se detaşează.

La sugarii mici, la care dinţii temporari nu au erupt, leziunile de gingivită acută predomină în perioada de debut şi precedă erupţia veziculelor.

Feriţi copiii de persoanele care suferă de herpes!

Tabloul clinic expus mai sus este completat de limfoadenita submaxilară. Evoluţia bolii este autolimitată, faza acută durează între 5-9 zile, durerile la nivelul cavităţii bucale cedează după 2-4 zile, urmate de vindecarea completă a eroziunilor şi ulceraţiilor mucoasei bucale.

Tratamentul este profilactic şi simptomatic. Măsurile profilactice constau în izolarea copiilor de orice persoană care prezintă o leziune herpetică. Tratamentul simptomatic constă în combaterea febrei, dar sunt indicate şi spălături bucale sau gargară cu infuzie de muşeţel. În caz de suprainfecţie bacteriană se recomandă antibioticele.

Stomatita aftoasă, frecventă la alergici

Stomatita aftoasă şi stomatitele aftoide reprezintă o inflamaţie acută, mai mult sau mai puţin difuză a mucoasei bucale, caracterizată prin leziuni ulcero-membranoase. Stomatitele aftoide cu alură primitivă apar pe un teren alergic, după ingestia de nuci proaspete, brânză, salam, iar agentul etiologic este herpes virusul. În formele secundare, sunt incriminaţi factorii infecţioşi (streptococi, virusul febrei aftoase) şi factori toxici, dintre care câteva metale (bismut, mercur, arsenic), medicamente (antibiotice, sulfamide), carenţe vitaminice, hemopatiile maligne (leucemiile maligne).

Din punct de vedere clinic, la nivelul mucoasei bucale, linguale şi a palatului sunt prezente afte foarte dureroase. Aceste afte se prezintă ca nişte vezicule care se sparg repede, lăsând ulceraţii mici, rotunde, profunde, cu margini drepte, acoperite de un depozit fibros şi înconjurate de o zonă inflamatorie. La început, leziunile sunt în număr foarte mic, dar apoi se pot înmulţi. Gingiile sunt inflamate şi uşor sângerânde. Evoluţia acestor elemente durează între 8-10 zile. Leziunile nu sunt urmate de cicatrici, dar pot recidiva. Tratamentul este simptomic.

Candidoza orală neglijată se poate extinde la faringe

Candidoza orală este o infecţie micotică a mucoasei bucale, de obicei inofensivă, produsă de candida albicans. Apare mai frecvent la nou-născuţi şi prematuri. La sugari şi la copiii mici, apariţia infecţiei este favorizată de igiena deficitară a cavităţii bucale, de deficienţele imunitare, de bolile debilitante sau de tratamentele prelungite pe cale orală. Candidoza orală evoluează în trei stadii: stadiul eritematos al mucoasei; stadiul de dezvoltare a unor puncte mici, de culoare albă, aderente de mucoasa roşie şi netedă; stadiul de conglomerare a punctelor în pete, care devin de un alb mat şi care se transformă în depozite pseudo-membranoase de 1-2 mm grosime, a căror culoare devine alb-cenuşie murdară. Detaşarea depozitelor cu ajutorul unui tampon de vată evidenţiază o mucoasă intens eritematoasă, descuamată şi sângerândă, pe care apoi reapar depozitele pseudo-membranoase.

Candidoza mucoasei bucale neglijată se poate extinde la faringe, mucoasa eso-gastrică şi chiar la arborele respirator.

Sterilizaţi tetinele, biberoanele şi linguriţele

Tratamentul este profilactic şi curativ. Măsurile profilactice presupun o igienă riguroasă a nou-născuţilor, a prematurilor, a malnutriţilor şi a copiilor bolnavi (sterilizarea tetinelor, biberoanelor, linguriţelor), precum şi o hidratare corespunzătoare a acestor categorii de copii.

Pentru tratamentul curativ este necesar consultul medicului.

Aceste afecţiuni ale cavităţii bucale prezentate reprezintă doar o mică parte din patologia cardiacă. De aceea, trebuie avut în vedere faptul că orice leziune apărută la nivelul cavităţii bucale se însoţeşte de alterarea stării generale, imposibilitatea copilului de a se alimenta, creşterea temperaturii până în jurul valorii de 40 de grade Celsius. Este indicat să consultaţi medicul, care va putea diagnostica boala şi va recomanda tratamentul curativ al acesteia.