Nu trataţi răcelile banale cu antibiotice!

Rezistenţa la antibiotice reprezintă, în prezent, o problemă majoră de sănătate publică, utilizarea acestora ori de câte ori apare o stare de răceală sau o infecţie de natură virală având urmări grave asupra echilibrului florei intestinale.

La începutul acestei săptămâni a fost marcată Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, prilej cu care specialiştii infecţionişti au subliniat consecinţele grave la care duce administrarea greşită a antibioticelor. În acest an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este focalizată pe promovarea utilizării prudente a antibioticelor în spitale. "Tratarea rezistenţei este foarte dificilă. Foarte multe antibiotice care nu mai sunt active trebuie reciclate, adică bolnavului nu îi va mai fi prescris antibioticul respectiv câţiva ani, până când bacteria uită de acest medicament", a explicat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel. El a precizat că, de exemplu, rezistenţa la antibiotice în cazul stafilococului auriu este de până la 50%, iar la infecţia cu E.coli este de 30-40%.

Pentru a evita apariţia rezistenţei la antibiotice, medicii trebuie să recomande o antibiogramă. Rezultatul antibiogramei este dat în 24 de ore, dar, din păcate, numai în 30% dintre cazuri sunt recomandate astfel de investigaţii, pentru că nu toate unităţile sanitare au laboratoare care să permită această analiză.

Infecţioniştii atrag atenţia asupra faptului că antibioticele nu mai sunt active dacă au fost folosite în boli unde nu erau necesare, bacteriile dezvoltând rezistenţă prin mutaţii. Infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca rezultat creşterea morbidităţii şi mortalităţii şi creşterea duratei de spitalizare. Mai mult, rezistenţa la antibiotice duce frecvent la întârzierea terapiei adecvate.

Terapia inadecvată sau întârziată cu antibiotice la pacienţi cu infecţii severe este asociată cu o evoluţie mai proastă a stării pacientului şi uneori cu deces.

În ţara noastră, cele mai frecvente infecţii cu bacterii rezistente sunt cele cu stafilococul auriu rezistent la meticilină (SARM) şi enterobacterii rezistente la cefalosporine. Aceste infecţii au avut ca rezultat creşterea numărului de zile de spitalizare, creşterea morbidităţii, mortalităţii şi a costurilor.

Antibioticele sunt esenţiale pentru medicina modernă, chirurgie, transplanturi de organe, chimioterapia cancerului, terapie intensivă şi îngrijirea copiilor prematuri.