Nu vă expuneţi la soare dacă luaţi medicamente cu risc de fotosensibilitate

Soarele, considerat sursa vieţii, are un rol esenţial în existenţa noastră, în procesele fotobiologice. Totuşi, radiaţiile solare pot avea şi efecte nocive, care se manifestă sub formă de arsuri solare, accelerarea îmbătrânirii pielii sau inducerea apariţiei de reacţii de fotosensibilitate. În urma expunerii la lumină (radiaţii UVR sau vizibile), după administrarea topică sau sistemică a unui anumit medicament, pot să apară reacţii adverse cutanate, numite reacţii de fotosensibilitate.

Apariţia reacţiilor de fotosensibilitate induse de medicamente este greu de prevăzut. Acestea pot să apară la orice vârstă, dar sunt mult mai frecvente la adulţi şi la persoanele vârstnice (la cei care urmează diferite tratamente medicamentoase administrate sistemic sau la nivel cutanat). Gradul de fotosensibilitate diferă foarte mult de la o persoană la alta: nu apar reacţii de fotosensibilitate la toate persoanele expuse la lumină şi care iau acelaşi medicament.

Factorii care sunt implicaţi în apariţia reacţiilor de fotosensibilitate sunt numeroşi: cantitatea de medicament administrată, spectrul şi capacitatea de penetrare cutanată a radiaţiilor luminoase, grosimea şi gradul de pigmentare a pielii, starea de funcţionare a sistemului imun. Reacţiile de fotosensibilitate sunt frecvente la persoane cu sindroame de deficienţă a sistemului imun (de exemplu, sindromul de imunodeficienţă dobândită).

Efectele biologice induse de medicamente în urma expunerii la lumină sunt clasificate în reacţii fototoxice şi reacţii fotoalergice („alergia la soare“). Reacţiile fototoxice sunt mult mai frecvente decât cele fotoalergice, sunt dependente de doză şi apar atunci când se aplică o anumită cantitate dintr-un medicament. Dozele de medicamente care pot determina reacţii fototoxice diferă foarte mult de la o persoană la alta.

Reacţiile fotoalergice sunt reacţii mediate imunologic. Acestea apar numai la persoane sensibilizate şi nu depind de doza administrată. O persoană care prezintă o reacţie fotoalergică la un compus poate prezenta foarte adesea reacţii fotoalergice şi la compuşii cu structuri înrudite, fenomen numit reacţii de fotosensibilitate încrucişată. Medicamentele care conţin salicilanilidă sau benzocaină sunt foarte frecvent implicate în apariţia erupţiilor cutanare fotoalergice. Aceste substanţe cu efect fotosensibilizant se găsesc şi în unele loţiuni sau săpunuri.

Dintre medicamentele considerate a avea risc mare de fotosensibilitate fac parte:

- tetracicline, cum ar fi Doxiciclina (Vibramicina®), Tetraciclina;

- sulfonamide, cum ar fi Sulfametoxazol din medicamentul Co-trimoxazol® (Biseptol®);

- chinolonele, de exemplu Ciprofloxacin, Ofloxacin, Levofloxacin;

-antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Ibuprofen (cu denumiri comerciale Nurofen®, Ibalgin®, Marcofen® etc), Ketoprofen (cu denumiri comerciale Ketalgon®, Ketonal®, Profenid®, Rubifen®), Naproxen, Celecoxib (cu denumire comercială Celebrex®);

- medicamente utilizate în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, cum ar fi Furosemid, Hidroclorotiazida (Nefrix®), Diltiazem, Chinidina;

- antidiabetice orale, cum ar fi Glipizid (Glucotrol ®), Gliburid (Diabeta®, Glynase®, Micronase®);

- antidepresive, cum ar fi Clorpromazina, Tioridazina;

- antihistaminice, cum ar fi Ciproheptadina (cu denumire commercială Peritol®), Prometazina (Romergan®).

Reacţii de fotosensibilitate pot să apară şi în urma utilizării zilnice a unor produse cosmetice (creme, parfumuri, săpunuri, deodorante, loţiuni) sau a consumului unor alimente. Efectul de fototoxicitate are şi utilitate terapeutică, în cazul medicamentelor fotosensibilizatoare, pentru tratamentul unor afecţiuni dermatologice.

Expunerea la soare trebuie evitată în cazul tratamentelor cu anumite medicamente considerate a avea risc de fotosensibilitate.