O alăptare corectă, un copil sănătos

Mama care alăptează trebuie să-şi organizeze un program de viaţă echilibrat, cu respectarea timpului de odihnă, a programului de lucru de peste zi, a plimbărilor în aer liber. De asemenea, este obligată să respecte cu stricteţe toate normele privitoare la igiena sânilor, cea corporală şi a hainelor, a camerei, a mediului de viaţă, precum şi cele legate de alăptare, astfel încât copilul să se dezvolte sănătos.

Dieta mamei care alăptează va fi cea obişnuită, cu un mic plus pentru alăptare (circa 500-600 kcal/zi). Alimentaţia ei va fi cât mai variată, nelipsindu-i produsele şi derivatele lactate. Dacă mama nu consumă lapte, atunci va consuma alte alimente care conţin lapte şi 1 g de calciu pe zi. Nu vor lipsi crudităţile, respectiv legume, fructe şi zarzavaturi. De obicei, se interzic din alimentaţie ceapa, usturoiul, sparanghelul, fasolea, varza, conopida şi alte alimente care modifică gustul laptelui. Se evită consumul de cafea, ciocolată şi condimente şi sunt contraindicate alcoolul şi tutunul. Este, de asemenea, contraindicat consumul în exces de legume sau conserve, ca şi vânatul. Alăptarea nu se poate face în condiţiile unei diete de slăbire.

La fel, supraalimentaţia mamei poate avea influenţe negative de ordin cantitativ şi apoi calitativ asupra secreţiei lactate.

Excesul de proteine nu creşte secreţia lactată, în schimb unele proteine pot trece în lapte şi pot determina manifestări alergice la sugar. Excesul de lipide în alimentaţia mamei poate reduce secreţia lactată.

Cantitatea necesară de lichide pentru o mamă care alăptează este autoreglată prin senzaţia proprie de sete. Cantităţi mari de lichide pot scădea chiar secreţia lactată. S-a constatat, spre exemplu, că berea şi ceaiul nu stimulează secreţia lactată.

În perioada alăptării, mama trebuie să evite folosirea medicamentelor din proprie iniţiativă. Cele mai multe dintre medicamente, inclusiv antibioticele, difuzează prin lapte, fiind astfel riscante pentru sugar.

Când mama se îmbolnăveşte, este bine să se izoleze de sugar, evitând astfel posibilitatea îmbolnăvirii acestuia. În această perioadă ea îşi va stoarce laptele, acesta va fi fiert şi va fi administrat sugarului cu linguriţa.

Încă din prima zi nou-născutul va fi pus să sugă la sân câte 5 minute la fiecare 2-3 ore. A doua zi va fi pus la sân timp de 10 minute, iar a treia şi a patra zi câte 15 minute. Este bine ca un supt să nu depăşească 20 de minute, iar sugarul să fie pus, alternativ, la ambii sâni. După stabilirea lactaţiei, care apare după două săptămâni, nu există o limită de timp pentru supt.

În perioada alăptării, greutatea sânilor creşte. Aceştia vor fi sprijiniţi într-un sutien cu bretele neelastice, în interiorul căruia se va aşeza o batistă curată, împăturită, care va absorbi laptele ce curge singur.

Înainte de fiecare supt sânii sunt spălaţi cu apă. Nu se folosesc săpunul şi unguente cu vitamina A şi D, deoarece sunt iritante.