Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate O posibilă cauză a violenţei

O posibilă cauză a violenţei

Un articol de: Ostin Mungiu - 23 Decembrie 2008

De multe ori, după ce terminam cursurile pe care le ţineam la Facultatea de Ştiinţe ale Sănătăţii şi Sportului de la Universitatea din Bacău, eram întrebat de către studenţi ce părere am despre utilizarea testosteronului pentru creşterea masei musculare la sportivi sau la cei care doreau să-şi construiască un corp de „Mister Univers“. Acestora le răspundeam dând exemplul lui Chris Benoit, campion al lumii la categoria grea, care, într-un acces de furie, şi-a ucis soţia şi fiul, după care s-a spânzurat.

Deoarece Benoit îşi făcea injecţii cu testosteron, în sângele lui găsindu-se o concentraţie de hormon de 10 ori mai mare decât normalul, comportamentul său violent a fost pus în legătură cu acest fapt.

În mod obişnuit, există părerea că acest hormon masculin este strâns legat de un comportament violent. De fapt, obişnuinţa milenară a castrării armăsarilor dovedeşte cum aceştia pot fi transformaţi în linştiţii cai.

Când, însă, au început să se facă cercetări mai atente, s-a dovedit că adevărul este mai complex. Cercetătorii americani au arătat că, deşi testosteronul facilitează agresiunea, nu există o relaţie directă între cauză şi efect. Este drept că testosteronul ar putea fi necesar pentru declanşarea unui comportament violent, dar nu este şi suficient. Studii efectuate în închisorile de ambele sexe au arătat că deţinuţii cei mai violenţi aveau niveluri de testosteron mai înalte decât ceilalţi. În felul acesta, nivelul de testosteron a fost pus în legătură cu dorinţa imperioasă de dominare.

Pe de altă parte, studii făcute pe persoane bogate şi faimoase, au arătat că cei care conduc SUV-uri sau au conturi imense în bănci au, de asemenea, nivel crescut de testosteron. Alte studii au arătat că atleţii, actorii şi muncitorii au niveluri mai mari de testosteron decât funcţionarii şi intelectualii.

În aceste condiţii, s-a pus întrebarea dacă nivelul testosteronului este cauza sau un efect al mediului în care trăiesc aceşti oameni. Cu alte cuvinte, bărbaţii cu nivel înalt de testosteron sunt predispuşi să devină criminali violenţi sau faptul că devin criminali le creşte nivelul de testosteron? Deşi nimeni nu cunoaşte răspunsul exact, s-au acumulat date care sugerează că testosteronul este mai mult rezultatul violenţei şi nu cauza sa. Astfel, ulterior câştigării unui meci, jucătorilor le-a crescut nivelul de testosteron, în timp ce pierderea unui meci, îmbătrânirea şi îngrăşarea reduc nivelul acestuia.

Autori de prestigiu consideră că testosteronul este eliberat pentru a pregăti organismul pentru competiţii şi provocări din exterior. Astfel, pe termen scurt, testosteronul (care este prezent la ambele sexe) face organismul mai puternic şi alimentează tendinţa de dominaţie socială.

Deşi, după cum am văzut, la om există o corelaţie mai slabă între testosteron şi violenţă decât la animale, aceasta nu înseamnă că administrarea în exces a acestui hormon poate exclude tendinţa la violenţă. E destul să amintim un ultim studiu în care bărbaţilor care erau învăţaţi cum să mânuiască o armă le-a crescut nivelul de testosteron. z