Nucșoara este un condiment delicat, cu gust răşinos şi dulceag, folosit în bucătăriile din întreaga lume pentru aroma sa plăcută. Specialiştii susţin că este un antioxidant puternic, cu efect antiinflamator
„O viaţă trăită în pace vine la pachet cu o inimă sănătoasă”
Citiţi şi: Cooperarea benefică dintre medicină și spiritualitatea creștină
Cea de-a 17-a Reuniune Anuală a Societății Euro-Asiatice de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică (EABM) s-a desfăşurat la Iaşi, la finalul săptămânii trecute, oferind celor peste 450 de participanţi oportunitatea de a interacţiona cu renumiţi specialişti în chirurgia cardiovasculară şi toracică din întreaga lume. Peste 200 de speakeri din 39 de țări de pe toate continentele au prezentat cele mai noi inovaţii în domeniu, au împărtăşit din vasta lor experienţă şi au discutat în cadrul congresului despre greșelile care pot apărea în abordarea diverselor protocoale.
O componentă specială a EABM a reprezentat-o impactul tehnologiei şi, în special, al inteligenţei artificiale (AI) asupra acestei ramuri extrem de importante a medicinei. De altfel, prof. univ. dr. Grigore Tinică, președintele congresului și managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași, a subliniat că omenirea a intrat într-o competiţie acerbă cu AI, fie că ne place sau nu, iar medicii de anumite specialităţi, precum imagiştii, „vor ieşi primii din cursă”.
„Capacitatea noastră de gândire este asociată cu emoţia, iar capacitatea de sinteză a inteligenţei artificiale creşte vertiginos şi în multe domenii ne ia locul. Primii care vor ieşi din cursă, mă refer la medici, sunt imagiştii pentru că, mai ales în ceea ce priveşte diagnosticarea, AI oferă o acurateţe şi o precizie deosebite. De aceeaşi precizie vorbim şi în cazul chirurgiei de mare fineţe, realizată sub microscop, dar care se face sub ghidaj uman, ceea ce ne face să fim optimişti că până la urmă noi, chirurgii, vom avea o viaţă mai lungă decât colegii noştri de alte specialităţi. Vom ieşi din cursă mai târziu şi pentru că sunt proceduri extrem de complexe, când trebuie să creăm anumite accese, incizii sau aborturi şi va fi un pic mai greu să fim înlocuiţi. Ceea ce ştim sigur este că AI nu va înlocui ceea ce ţine de sentimente, de empatie”, spune prof. Tinică.
În cadrul Congresului de la Iaşi a avut loc şi o expoziţie medicală specializată, în cadrul căreia 19 companii de renume au prezentat diverse tehnologii avansate şi soluţii pentru intervenţiile cardiovasculare: echipamente de imagistică, dispozitive minim invazive, produse farmaceutice, sisteme de monitorizare a pacientului intra şi post-operator. Participanţii au avut posibilitatea să testeze aceste inovaţii şi să fie martori la o diagnosticare asistată de AI.
Avansul tehnologic oferă noi perspective, beneficiile fiind evidente în stabilirea unui diagnostic precis şi a abordării terapeutice, însă reliefează şi un aspect care, pe termen lung, este îngrijorător pentru omenire. „Până prin anii 1700 prevala activitatea fizică şi mai puţin cea intelectuală. Odată cu revoluţia industrială a scăzut brusc activitatea fizică şi a crescut activitatea intelectuală, iar acest lucru s-a menţinut până în anii 2000, când s-a observat un nou debut al declinului activităţii intelectuale. Acest declin continuă şi se întâmplă pentru că s-a inventat internetul, robotizarea şi inteligenţa artificială. Ca urmare a acestor invenţii, s-a constatat că omenirea nu doar încetează să funcţioneze fizic, ci încetează să funcţioneze şi intelectual”, a subliniat prof. dr. Grigore Tinică.
Totuşi, dincolo de toate realizările în materie de tehnică medicală, medicii prezenţi au oferit câteva sfaturi simple, la îndemâna oricui, pentru ca oamenii să nu ajungă la spital cu patologii cardiovasculare.
„Trăim într-o perioadă destul de complicată, cu tensiuni sociale şi conflicte zonale. Este greu să te deconectezi şi să înlături acest stres suplimentar care se adaugă la stresul cotidian de la locul de muncă, din familie... Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem o dietă sănătoasă, să facem mişcare în aer liber, însă cel mai mult contează să avem o minte liniştită, cu cât mai puţin stres. O viaţă trăită în pace vine la pachet cu o inimă sănătoasă, cu un corp sănătos”, a spus prof. Shervin Ziabakhsh Tabary, vicecancelar al Societăţii Euro-Asiatice de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică, chirurg cardiac de top şi fondatorul departamentelor de chirurgie cardiacă din Mazandaran, Iran.
„Îmi găsesc fericirea (şi) la mănăstiri”Prof. univ. dr. Grigore Tinică, președintele Congresului și managerul Institutului de Boli Cardiovasculare Iași, a primit din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „în semn de apreciere pentru activitatea deosebită desfășurată în slujirea aproapelui”, Diploma și medalia omagială 2024 - „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor”. Specialistul în chirurgie cardiovasculară a subliniat că prevenţia implică, în egală măsură, atât împăcarea cu sine, cât şi cu semenii, completată de bunătate, dragoste faţă de frumos, respect faţă de colegi, de muncă şi natură: „Să ne iubim unii pe alţii, să trăim cu toţii într-un climat de prietenie, să interacţionăm mult în cadrul familiei, cu alte familii, în sânul comunităţii. Apoi, trebuie să facem mişcare, să lucrăm fizic în grădină sau dacă nu avem grădină, să mergem în parcuri, pe alei, să mergem la sală. O întâlnire cu prietenii ne prelungeşte viaţa. Nu uzul strică, ci abuzul. În acelaşi timp, trebuie să scăpăm de anumite obiceiuri, pe care eu le numesc neortodoxe: fumatul, alimentaţia abuzivă (multă şi slabă calitativ), munca abuzivă şi stresul. Trebuie să existe un echilibru în toate activităţile noastre, să mergem la serviciu cu dragoste şi să trăim. Să trăim în afara serviciului, cu familia, cu prietenii, cu familia de la serviciu. Abia când cineva găseşte acest echilibru se poate considera un om fericit. Şi sănătos”. El însuşi se aventurează, periodic, în călătorii pe uscat sau în aer în încercarea de a scăpa de stresul cotidian, de a-şi menţine inima sănătoasă, de a-şi hrăni sufletul cu locuri dragi. „Uneori, de exemplu, eu zbor cu un avion de mici dimensiuni, cu un singur motor... iar acolo, sus, realizăm că în orice clipă ne putem transforma în praf şi pulbere. Este un exerciţiu foarte bun care ne aminteşte că nu dispunem de viaţa noastră, că nu suntem de neatins, iar toate bârfele, toate invidiile şi problemele care ne toacă viaţa de zi cu zi nu mai au nici o importanţă. Încerc, totodată, să-mi găsesc fericirea în lucruri simple, precum întâlnirile cu prietenii, petrecerea timpului liber cu familia. Sunt fericit, de asemenea, când vizitez mănăstiri. În România sunt foarte multe zone frumoase, însă vă destăinui o bucăţică de pământ care este realmente superbă: mănăstirile rupestre şi valea Nistrului oferă o linişte şi o privelişte de necuprins în cuvinte. Dacă veţi merge pe acel traseu, pe Nistru, de la nord la sud, vă veţi da seama de ce se bat mulţi pentru acea bucăţică de pământ”, a adăugat medicul Grigore Tinică, originar din Basarabia. Nu în ultimul rând, prof. dr. Tinică a evidenţiat două componente extrem de importante în stilul oamenilor care au atins vârste venerabile, peste 80, 90 sau chiar 100 de ani, şi anume gândirea pozitivă şi optimismul. |