Orice leşin poate ascunde o problemă de sănătate

Foarte frecvent se întâmplă ca un om să nu se mai poată ţine pe picioare şi să cadă, iar atunci, cei din jur declară că acesta „a leşinat“. Cei din jur adesea sesizează şi sprijină persoana, aşezând-o într-o poziţie comodă. Această stare este individualizată prin faptul că omul nu şi-a pierdut starea de cunoştinţă. Din punct de vedere medical, aceasta poate fi de tip lipotimie, adică stare de leşin fără pierdere în totalitate a conştienţei sau de tip sincopă, adică starea de leşin cu pierderea de scurtă durată a conştienţei.

Starea de leşin este rezultatul unui deficit de irigare la nivelul creierului. În general, lipotimia durează ceva mai mult decât sincopa, deşi este mai redusă ca intensitate a manifestărilor. Cauzele acestui deficit de irigare cerebrală pot fi multiple. Starea de leşin poate apărea din cauza spasmofiliei, hipoglicemiei, hipotensiunii arteriale, accidentelor vasculare cerebrale. La persoanele care suferă de afecţiuni cardiace, acest lucru se poate produce din cauza unei tulburări de funcţionare a inimii. Starea de leşin poate fi cu pierderea stării de conştienţă, iar întârzierea în acordarea primului ajutor poate fi fatală. La persoanele care suferă de hipertensiune arterială, pot să apară spasme la nivelul vaselor sangvine cerebrale sau chiar ruperea acestora, situaţii în care se produce pierderea stării de conştienţă.

Starea de leşin este favorizată de ortostatismul prelungit (adică de statul îndelungat în picioare) în poziţie fixă, de zonele sau încăperile aglomerate, de lipsa ventilaţiei, de „tensiunea psihică“. Foarte afectate sunt persoanele cu teren spasmofilic, persoanele cu afecţiuni cardiace, persoanele de vârsta a treia sau cele care nu se hidratează corespunzător sau care nu se alimentează corespunzător.

Metode de prim ajutor

Semnele premergătoare stării de leşin sunt senzaţia de sete intensă, starea de ameţeală, palpitaţiile, senzaţie de slăbiciune, crampe musculare. Uneori pot să apară transpiraţii reci, ţiuituri în urechi şi senzaţii de greaţă. La cei cu probleme cardiace pot să apară, din cauza creşterii frecvenţei cardiace, tulburări de ritm cardiac, chiar sincope sau oprirea cordului. Faţa bolnavului poate deveni foarte palidă, pulsul este foarte slab, iar tensiunea arterială scade foarte mult (uneori sub 50 mm Hg).

Atunci când cineva observă astfel de simptome la o persoană din jur şi poate interveni înainte de a cădea, trebuie să susţină acea persoană şi să o întindă într-o poziţie comodă pentru a nu cădea şi a se lovi la cap. Este de preferat ca lumea să nu se îmbulzească în jurul persoanei respective, astfel încât celui care a leşinat să i se asigure un spaţiu suficient în jur şi aer pentru respiraţie. Apoi, cei din jur trebuie să încerce să discute cu cel leşinat pentru a vedea dacă răspunde şi este conştient, dacă poate mişca mâinile sau picioarele. Dacă cel leşinat poate vorbi, trebuie întrebat ce boală are, ce simte şi ce s-a întâmplat. Este greşit ca, înainte de a se şti ce boală are cel leşinat, să se ceară pastile de la alte persoane pentru a fi administrate celui căzut.

Orice leşin sau stare de ameţeală, chiar neînsemnate, poate ascunde o problemă de sănătate care, dacă este tratată din timp, are şanse mult mai mari de vindecare, chiar dacă starea de rău a fost de scurtă durată.