Pâinea albă, cel mai popular și nesănătos aliment

Datele statistice din ultimele decenii au demonstrat că alimentaţia actuală a început să facă tot mai multe victime, la toate vârstele. În prezent pâinea se consumă la toate mesele principale din zi. Dar tipurile de pâine puse astăzi la dispoziţia consumatorilor sunt goale de orice beneficiu, din cauza proceselor tot mai perfecţionate de măcinare şi cernere, care îndepărtează complet tărâţa existentă în embrionul şi coaja bobului de grâu.

Din făina albă sunt îndepărtaţi 17 compuşi, cei mai hrănitori din bobul de grâu, care sunt utilizaţi la furajarea animalelor. Prin eliminarea acestor substanţe bioactive şi a fibrelor, pâinea albă devine un „aliment gol”. În făina albă rămân numai amidonul, precum şi glutenul din endospermul bobului, substanţe bune pentru apretarea rufelor, dar nu ca alimente. În tărâţă se găsesc proteine (prolamine, gluteine, lectine), amino­acizi esenţiali, vitamine (B1, B2, B6, E, A, PP) enzime, antioxidanţi, elemente minerale (Ca, Fe, Mg, P), celuloză şi fibre alimentare.

Pâinea albă, din făină extrarafinată (000), din nefericire cea mai frecvent căutată de consumatori, la care unii brutari mai adaugă o serie de compuşi sintetici pentru diversificare, albire şi conservare, diferiţi aditivi chimici, coloranţi sintetici (E-150), conservanţi, acid citric (E-330), arome, esenţe termostabile, dintre care unele sunt dăunătoare sănătăţii pe termen lung, a devenit, așadar, unul dintre cele mai nesănătoase alimente. Implicaţiile consumului permanent de pâine albă constau din declanşarea unor afecţiuni destul de grave.

- Amidonul din făină este hidrolizat enzimatic pe parcursul tractului digestiv, începând din gură, şi se descompune în molecule de glucoză care trec uşor în fluxul sanguin, mărind nivelul de zahăr din sânge, cu pericolul apariţiei diabetului zaharat de tip 2;

- La consumatorii de cantităţi mari de pâine are loc transformarea glucozei în grăsimi, mărind pericolul obezităţii, cu depuneri de straturi grase în zona abdominală;

- Glucoza este materia primă pentru sinteza trigliceridelor şi a colesterolului rău (LDL) din sânge, cu riscul formării plăcilor de colesterol pe pereţii interiori ai vaselor sanguine şi dezvoltarea bolilor cardiovasculare (ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, tromboze etc.);

- Prin combinarea zahărului din sânge cu proteinele, apare procesul de glicozilare la nivel celular, cu consecinţe în grăbirea îmbătrânirii premature;

- Lipsa de fibre din pâinea albă produce dereglări majore pe tractul digestiv, mai ales la nivelul intestinelor, digestia este lentă, cu pericolul constipaţiilor frecvente şi chiar a cancerului de colon;

- Sângele se acidifiază şi este posibilă formarea pietrelor la vezica biliară, cu consecinţe grave asupra circulaţiei fierei, de la ficat spre duoden;

- Mare atenţie trebuie acordată să­rii în exces din unele sortimente de pâine, care acţionează prin creşterea presiunii sanguine, favorizarea hipertensiunii, apariţia diabetului, a litiazei renale, a cancerului şi a osteoporozei la femei.

O pâine cu adevărat sănătoasă este obţinută din făină integrală, care ridică nivelul serotoninei din creier, creează starea de bine şi reduce pofta pentru dulciuri. Pâinea neagră cu secară, integrală şi Graham, deşi sunt preparate cu o parte de făină albă, sunt cele mai sănătoase, întrucât au un conţinut ridicat de nutrienţi (proteine, vitamine naturale, enzime, oligoelemente), precum şi celuloză şi hemiceluloze, care alcătuiesc fibrele alimentare ce stimulează tranzitul intestinal, asigură o digestie uşoară, combat constipaţiile, elimină toxinele din corp, vitaminizează organismal, prin valorificarea depozitelor de vitamina D, reduc colesterolul sanguin şi riscul bolilor coronariene, îmbunătăţesc capacitatea de funcţionare a creierului, combat bolile provocate de stres şi ajută la menţinerea siluetei. Fierul din tărâţe acţionează cu vitamina C din vegetale, având rol în combaterea anemiei, a rahitismului la copii, a colicilor abdominali, asteniei, depresiei psihice şi aterosclerozei.

(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)