Pancreatita, boala greşelilor de alimentaţie

Pancreatita este o îmbolnăvire a pancreasului, care constă dintr-un proces inflamator, cu modificări degenerative şi cu o evoluţie spre fibroza pancreatică. Boala survine după alte afecţiuni ca: boli hepatobiliare (hepatita epidemică, malarie, litiază biliară, colecistite), ulcere gastroduodenale penetrante, stări septice, unele boli infecţioase (febră tifoidă, parotidă epidemică), alcoolism cronic şi mese copioase încărcate cu grăsimi animale.

Simptomele îmbolnăvirii constau în tulburări digestive: scaune cu diaree, balonări, greţuri, anorexie (faţă de pâine, grăsimi şi carne), dureri violente în partea superioară a abdomenului, cu iradieri spre stânga. De asemenea, se constată o slăbire rapidă a corpului, cu topirea musculaturii membrelor. În timpul crizelor dureroase, care pot dura două-patru zile, pot să apară senzaţii de foame, stare de nelinişte, convulsii, tremurături, tulburări neuropsihice, transpiraţii excesive. Uneori evoluează spre icter, glicemie crescută, prăbuşirea tensiunii arteriale şi chiar cancer pancreatic, ce ridică mult rata de deces.

Forma acută a bolii poate fi catarală (pancreas infecţios Klippel), care apare în cursul bolilor infecţioase, sau hemoragică, o afecţiune gravă, cu declanşare bruscă, dureri violente epigastrice, supraombilicale, vărsături, transpiraţii reci, scăderea tensiunii arteriale şi a pulsului, hiperglicemie, agitaţie, nas subţiat şi ochi încercănaţi. Boala evoluează rapid până la stare de colaps şi se termină letal în două-trei zile.

Pancreatita cronică este o boală inflamatorie evolutivă, caracterizată prin fibroză şi atrofierea progresivă a parenchimului pancreatic. Afecţiunea este mai frecventă la bărbaţii cu vârsta medie de 45 de ani şi la femei în vârstă de circa 38-40 de ani. Boala se cronicizează prin leziuni degenerative, cu evoluţie spre scleroză şi insuficienţă pancreatică. După 20 de ani de evoluţie, majoritatea ajunge la 50%, iar incidenţa cancerului pancreatic atinge 4%.

Cauzele principale ale bolii constau din consumul exagerat de alcool şi de alimente bogate în grăsimi animale, care declanşează crizele brutale. Manifestările constau în dureri de epigastru, până la umăr, greţuri, vărsături, balonări, flatulenţă, diaree în alternanţă cu constipaţia, anorexie faţă de grăsimi, transpiraţii reci, paloare, ameţeli, anxietate, senzaţie de foame.

Tratamente naturiste

Pentru tratamentul pancreatitei sunt indicate, în scop paleativ, plante cu proprietăţi colagoge şi acidifiante cum sunt: nalba de grădină, lichenul de piatră, anason, coada-racului, sub formă de infuzie sau macerat, dar şi decocturi din amestecuri de plante (arnică, muşeţel, mentă, păpădie, valeriană). De asemenea, pe suprafaţa abdomenului, în zona pancreasului, se unge cu alifie de gălbenele şi apoi se pune o cataplasmă cu herba de coada-calului.

Regimul alimentar

În primele zile de pancreatită acută se interzice orice alimentaţie pe cale bucală, care ar putea stimula secreţia pancreatică şi accentua durerile. Se recurge la soluţii nutritive de glucoză şi aminoacizi, administrate prin catater nervos central. După 4-5 zile se trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), bogată în glucide, formată din ceaiuri îndulcite şi sucuri nesărate din tomate, castraveţi, ridichi, cireşe, portocale şi lămâi, la care se adaugă fermenţii pancreatici (triferment şi procaină) şi vitamine liposolubile (A, D, K).

După 7-10 zile, se adaugă în alimentaţie lapte degresat, margarină, miere de albine, pâine, legume bine fierte, sucuri de fructe, compotrui, rasol de pui sau vită.

La 2-3 săptămâni după crizele pancreatice acute şi în cazul pancreatitei cronicizate se impune respectarea unui regim dietetic complet, hiperproteic şi hiperglucidic, pentru refacerea organismului, cu excluderea alcoolului, a grăsimilar animale şi a exceselor alimentare, ţinând seama de bolile asociate (colecistite, duodenite, stomac operat).

Regimul de viaţă

În fiecare seară se recomandă să se facă o baie ascendentă de şezut sau pe partea superioară a abdomenului. De asemenea, se aplică o compresă rece cu alcool, urmată de o compresă călduţă, ţinută timp de o oră, şi iarăşi o baie cu apă rece, timp de câteva minute. După mese, bolnavul va sta culcat şi i se va aplica parafină caldă pe epigastru şi pe abdomenul superior.