Pandemia de COVID-19, un an de la primele cazuri

A trecut deja un an de la începutul pandemiei de COVID-19, comparată deseori cu pandemia de gripă spaniolă din urmă cu un secol. Ne aflăm, ca și atunci, în fața unui virus necunoscut, care a început să se răspândească cu repeziciune și să secere vieți. Este un virus care continuă să ne surprindă prin simptomele aproape imprevizibile pe care le provoacă și prin agresivitatea cu care atacă organismul.

Știm despre noul coronavirus că se transmite prin aerul contaminat sau prin mâini murdare, dar încă nu se știe sigur în cât timp se poate transmite în spațiu închis de la o persoană infectată la alte persoane din jur. Opiniile specialiștilor sunt diferite în această privință, așa cum nu este foarte clar nici cât timp poate rezista noul coronavirus pe suprafețele obiectelor. Nu știm exact nici care sunt sechelele pe termen lung ale infecției și nici cât durează imunitatea dobândită în urma bolii, dar, mai ales, nu avem încă o schemă de tratament sută la sută eficientă. Cum era de așteptat, lumea medicală și mulți dintre cei implicați în gestionarea crizei sanitare mondiale analizează noul coronavirus și prin comparație cu virusul gripei spaniole de la începutul secolului trecut, pentru a vedea dacă au ceva în comun sau ce le deosebește, date utile inclusiv în realizarea unui vaccin anti-COVID.

Virusul pandemic din 1918 (un virus gripal A, subtipul H1N1) și noul coronavirus aflat la originea pandemiei actuale (SARS-CoV-2) fac parte din familii virale diferite, dar ambele se transmit în mod similar, în principal prin intermediul suspensiilor contaminate din aerul respirat. În privința simptomelor, există destule asemănări între infecția cu virusul gripei spaniole și cea cu SARS-CoV-2: febră, dureri musculare, dureri de cap și obișnuitele probleme respiratorii ale infecțiilor gripale, însă COVID-19 are două simptome noi: pierderea gustului și a mirosului.

Prima măsură de protecție în cazul noului coronavirus, ca și în cazul gripei spaniole, este purtarea măștii. Chiar dacă eficacitatea acesteia nu este de sută la sută, un studiu publicat recent de revista Nature arată că o expunere de nivel foarte scăzut, incapabilă să producă boala, așa cum este dacă purtăm mască, ar putea stimula sistemul nostru imu­nitar să producă anticorpii de care avem nevoie pentru ca organismul să se poată apăra. Aceeași explicație a oferit-o și prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie, pentru un post de radio. Cât privește numărul infectărilor și al deceselor, gripa spaniolă a făcut mult mai multe victime decât COVID-19, cel puțin până acum. Nu există date exacte, dar se estimează că în cei doi ani de pandemie de gripă spaniolă a fost infectată aproximativ o treime din populația globului, iar numărul deceselor a fost de cel puțin 50 de milioane. În cazul COVID-19, după un an de la izbucnire, numărul infectărilor a depășit 73 de milioane, iar cel al deceselor a trecut de 1,6 milioane.

Față de perioada gripei spaniole, riscul de răspândire a noului coronavirus este mult mai mare acum, ca efect al globalizării, însă tehnologia vine cu posibilități de tratament inexistente cu o sută de ani în urmă: antibiotice, aparate de ventilație mecanică a pacienților, vaccinuri. La doar un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, lumea științifică pune la dispoziție un vaccin testat deja de populația din Marea Britanie, apoi de americani și canadieni. Perspectiva de a începe vaccinarea este foarte aproape și pentru țările Uniunii Europene. Oficialitățile din România au informat, recent, că vor ajunge în țara noastră 10.000 de vaccinuri care vor fi administrate, începând cu 27 decembrie, corpului medical din zece spitale COVID-19. În ianuarie, vor ajunge alte 600.000 de doze, potrivit președintelui Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea, Valeriu Gheorghiță.

(Ileana Marin)