Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Patru tipuri de virusuri gripale în sezonul gripei
Evoluția îmbolnăvirilor de gripă din acest sezon a avut până acum o intensitate scăzută, fiind înregistrate cazuri sporadice. A fost confirmat, însă, și primul deces provocat de gripă - un bărbat în vârstă de 54 de ani din județul Dâmbovița, care nu fusese vaccinat antigripal, după cum informa Agerpres.
Specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) estimează că în această iarnă vor circula patru tipuri de virusuri gripale și ne recomandă vaccinarea pentru eliminarea riscului de îmbolnăvire.
Gripa este mai mult decât o simplă răceală. Este o afecțiune respiratorie contagioasă, care poate avea complicații severe, ducând uneori chiar la deces. Îmbolnăvirile severe și complicațiile apar mai frecvent în anumite grupuri de risc, care includ copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale cronice.
Potrivit celor mai recente date publicate de CNSCBT, au fost confirmate până acum 33 de cazuri de gripă, provocate de patru tipuri de virusuri gripale, și anume virusul AH3, virusul AH1, virusul A nesubtipat și virusul B. Situația este asemănătoare cu cea din iarna anului trecut și cu cea de la nivel european. De menționat că cele mai multe dintre cazurile confirmate de gripă au fost provocate de virusul B (21 de cazuri).
Persoanele bolnave de gripă acuză febră, durere de gât, secreții nazale, tuse seacă, oboseală, dureri de cap și musculare – toate sau doar o parte dintre aceste simptome.
O viroză respiratorie (sau răceală), alta decât gripa, poate fi recunoscută după debutul mai lent al bolii și evoluția mai ușoară a acesteia: usturimi ușoare în gat, nas înfundat, dureri de cap. De menționat că virozele respiratorii sunt cauzate de alte tipuri de virusuri respiratorii decât cele care provoacă gripa.Vaccinarea în fiecare an este măsura de prevenire cea mai eficientă împotriva gripei sezoniere. Până la jumătatea lunii decembrie 2019, au fost vaccinate antigripal mai mult de 1,3 milioane de persoane din grupele de risc, cu vaccinul tetravalent decontat pentru sezonul gripal 2019-2020.
Vaccinul antigripal ajută organismul să dezvolte anticorpi împotriva virusurilor de gripă incluși în vaccin. Este bine de știut că vaccinarea antigripală nu protejează față de alte tipuri de virusuri respiratorii, ci doar de gripă. Complicațiile gripei pot include pneumonie, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, deshidratare și agravarea afecțiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astm sau diabet. La vârstnici, gripa poate provoca, uneori, și/sau agrava anumite afecțiuni cardiace, care ar putea duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Virusurile gripale sunt în continuă schimbare și nu este deloc neobișnuit să apară în fiecare an noi virusuri, de aceea, vaccinurile sunt adaptate în funcție de tipul virusurilor gripale active în fiecare sezon.
Pentru cei care nu se vaccinează, regulile de prevenire a îmbolnăvirii includ măsuri uzuale de igienă valabile și pentru persoanele care au contractat deja boala.
Este important de știut că virusul gripei și alte virusuri respiratorii pot supraviețui temporar în afara organismului uman, astfel că infectarea se poate produce pur și simplu prin atingerea unor obiecte folosite anterior de o persoană gripată. De aceea, șervețelele folosite nu trebuie în nici un caz reutilizate, ci aruncate imediat după folosire. Medicii ne recomandă, de asemenea, să ne spălăm pe mâini regulat, cu apă și săpun, evitând pe cât posibil contactul cu persoanele bolnave, să acoperim gura și nasul când tușim sau strănutăm și să purtăm măști de protecție.