Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Pentru sănătatea omului
În timp ce majoritatea dintre noi suntem preocupaţi de evoluţia norului de cenuşă vulcanică şi de zborurile avioanelor, în multe laboratoare din Europa şi din lume, cercetătorii fac descoperiri extrem de importante pentru sănătatea omului. Astăzi vă vom prezenta câteva dintre acestea.
- S-a observat că un mic rozător african, heterocephalus glaber, trăieşte foarte mult şi nu face niciodată cancer. Cercetătorii americani au descoperit că la acest şobolan există un dublu mecanism genetic, care blochează înmulţirea celulelor caracteristice tumorilor maligne. Evident, se va încerca găsirea unei posibilităţi de aplicare a acestui mecanism, în viitor, şi la om. - Oboseala cronică poate fi provocată de cauze diverse. Iată însă că cercetătorii americani au depistat în sângele unor persoane atinse de un sindrom de oboseală cronică un virus de origine animală, denumit XMRV. Acest virus a fost prezent în sângele a 67% dintre bolnavi şi numai în procent de 3,7% la persoanele sănătoase. Sunt necesare studii suplimentare pentru a se depista dacă virusul este cauza oboselii sau dacă este prezent la aceşti pacienţi doar pentru că aceştia au un sistem imunitar deficient. - Investigând câteva mii de pacienţi suferinzi de ulcer gastric, cercetătorii japonezi au constatat că pacienţii mai tineri de 50 ani care au luat antibiotice pentru tratamentul ulcerului sunt, ulterior, protejaţi de dezvoltarea unui cancer gastric. - Cercetătorii francezi au testat pentru prima oară în Franţa o metodă de terapie genică pentru maladia Parkinson. În această maladie, un neurotransmiţător din creier, numit dopamină, scade considerabil, ceea ce determină progresul bolii. Cercetătorii amintiţi au utilizat trei gene capabile să determine relansarea producţiei de dopamină, pe care le-au inclus într-un virus nepericulos pentru om şi le-au injectat direct în creier, în zona unde, de obicei, se produce dopamină (locus niger). Experienţe anterioare, făcute la maimuţă, au arătat efecte pozitive chiar şi la un an după injectare. Un astfel de tratament ar putea completa terapia actuală cu L-Dopa, substanţă care, după câţiva ani de folosire, dă complicaţii motorii. - O echipă de cercetători irlandezi a reuşit să rezolve o problemă foarte dificilă. Se ştie că multe persoane suferă de boli oculare grave, cum sunt degerenescenţa retiniană sau retinopatia diabetică. Până acum nu exista posibilitatea unui tratament eficace, deoarece medicamentele nu puteau ajunge la retină, ca urmare a existenţei unei bariere ce bloca pătrunderea lor la nivelul leziunii. S-a descoperit că această blocare este cauzată de o proteină numită claudine-5. S-a reuşit stoparea producţiei acestei substanţe cu ajutorul unui acid nucleic "mesager", astfel încât, 48 de ore după injectarea sa, "porţile" retinei se deschid şi medicamentele pot ajunge la locul de acţiune. "Se preconizează ca să se injecteze şi la om un virus capabil să fabrice acest acid nucleic. Va fi suficient să se înghită un comprimat pentru a se activa virusul", explică doctorul Campbell, care a condus studiul menţionat. - O problemă deosebit de dificilă în transplantul de organe se datorează faptului că, imediat după deces, mai mult de 80% dintre plămâni suferă un proces inflamator, care fac operaţia imposibilă. Recent, cercetătorii canadieni au reuşit să pună la punct o metodă de "reparare" a acestui organ, cu ajutorul terapiei genice. Ei au conservat plămânul la 370C şi apoi au injectat în bronhii un virus inactivat, care conţinea o moleculă antiinflamatorie, numită interleukina-10. Rezultatele au fost foarte promiţătoare, astfel că prin această tehnică s-ar putea dubla numărul de grefe de plămân. Deocamdată nu există confirmarea efectuării acestor transplanturi şi la om.