Pericolul neglijării bolilor în pandemie

Bilanțul anului care a trecut, de la începutul pandemiei, arată că numărul cazurilor noi de cancer sau de afecțiuni cardiace, de exemplu, a scăzut față de anii precedenți. De fapt, nu s-a diminuat incidența afecțiunilor cronice, ci a scăzut numărul celor care s-au prezentat la medic. O bună parte dintre românii cu afecțiuni cronice și-au amânat investigațiile, intervențiile chirurgicale sau și-au neglijat tratamentele, de teama de a nu ajunge în spital, având în vedere riscul mare de infectare în această perioadă. 

Nici cei care se știu sănătoși și s-au confruntat între timp cu simptome în mod normal alarmante nu s-au grăbit să meargă la medic. Această reticență s-a suprapus și cu anumite limitări impuse pe fondul pandemiei, când multe dintre unitățile sanitare au fost rezervate doar pentru pacienții COVID. De menționat că aceste probleme au fost semnalate nu doar în România, ci și în alte țări, pe fondul pandemiei. Așa s-a ajuns ca oamenii să dea atenție mai mult riscurilor presupuse de această criză sanitară, neglijând în schimb alte probleme de sănătate. 

Sunt numeroase simptome care ar trebui să alarmeze pe oricine dacă apar și, cu atât mai mult, dacă persistă - semn că o vizită la medic nu trebuie amânată. Medicii enumeră între aceste simptome: durerile în piept, dificultățile de respirație, senzația persistentă de amorțeală, febra, stări de confuzie, pierderea bruscă a vederii, febră, sângerările abundente sau orice suspiciune de fractură. Ignorarea acestor simptome și amânarea unor investigații de rutină în cazul pacienților cronici implică riscul unor complicații care, depistate la timp, ar putea fi tratate.

Potrivit medicilor, neglijarea afecțiunilor cronice sau acute non-COVID a contribuit la creșterea numărului de pacienți cu forme grave sau decompensate ale bolilor netransmisibile, precum cancerul sau diabetul. În plus, se știe că pacienții cronici constituie principalul grup de risc dacă se îmbolnăvesc de COVID-19.

Din acest motiv, acești pacienți au și fost incluși, alături de cei cu vârste peste 65 de ani, în primele categorii de populație pentru care se recomandă vaccinarea împotriva infecției cu noul coronavirus (indiferent de vârstă), care începe de azi, 15 ianuarie, dacă se află în evidență cu oricare din următoarele afecțiuni: diabet zaharat, obezitate, alte boli metabolice, inclusiv cele congenitale, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni renale, afecțiuni oncologice, afecțiuni pulmonare, afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down, afecțiuni hepatice moderate/severe și afecțiuni autoimune. De asemenea, se pot vaccina în această eta­pă și cei cu imunodepresii severe: pacienți trans­plantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienți infectați cu HIV/SIDA, după cum precizează un comunicat al autori­tăților în domeniu publicat pe platforma oficială privind vaccinarea anti-COVID-19 în România (https://vaccinare-covid.gov.ro/).

Impactul global al pandemiei este amplificat tocmai de existența acestor boli cronice, care vulnerabilizează și mai mult organismul în fața unor boli transmisibile, cum este și infecția cu noul coronavirus, atenţionează reprezentanţii Organizației Mondiale a Sănătății. Un raport publicat anul trecut, în luna septembrie, în revista medicală The Lancet, bolile netransmisibile provoacă la nivel mondial 7 din 10 decese, ucigând anual circa 40 de milioane de oameni, dintre care 17 milioane, adică aproape jumătate, sunt decese premature. 
De aceea, medicii recomandă să nu neglijăm apa­riția și persistența anumitor simptome. Dacă aș­teptăm luni de zile, cu dureri în piept, dificultăți de respirație sau dureri abdominale, de exemplu, poa­te fi vorba despre o boală care se agravează, cu con­secințe ireversibile. De asemenea, în cazul unor afec­țiuni cum sunt insuficiența cardiacă congestivă sau bolile renale cronice, este nevoie de monitorizare specializată continuă pentru ca medicul să poată reevalua la timp schema de tratament, dacă se produc modificări ale stării pacientului.

(Ileana Marin)