Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Pesticidele din legume şi fructe determină hiperactivitate la copil

Pesticidele din legume şi fructe determină hiperactivitate la copil

Data: 19 Mai 2010

Potrivit unui studiu publicat în revista "Pediatrics", copiii expuşi la concentraţii mari de pesticide prin intermediul consumului de fructe şi legume pot prezenta riscuri mai mari de a dezvolta sindromul hiperkinetic cu deficit de atenţie (ADHD). La acest studiu, realizat de cercetători din Statele Unite ale Americii şi Canada, au participat 1.139 de copii cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani. Specialiştii au descoperit că acei copii care au fost expuşi unor concentraţii mari de pesticide de tip organofosfaţi prezentau de două ori mai multe riscuri de a suferi de ADHD. Deşi utilizarea privată a pesticidelor este foarte răspândită, Academia de ştiinţe americană consideră că principala sursă de expunere a copiilor la aceste substanţe o constituie alimentaţia. Potrivit statisticilor, 3 până la 7% dintre şcolari pot suferi de ADHD, iar boala poate fi moştenită genetic. Dacă într-o familie unul dintre copii suferă de ADHD, există 30-40% şanse ca fratele sau sora să aibă aceeaşi afecţiune. Mai mult de jumătate dintre adulţii care au ADHD vor avea copii cu ADHD. Experţii estimează că până la 60% dintre copiii cu ADHD vor avea boala şi la maturitate. Simptomele de bază ale bolii includ hiperactivitatea sau comportamentul impulsiv şi deficit de atenţie. Majoritatea celor care suferă de ADHD pot manifesta un mix de simptome (tipul combinat), iar alţii pot avea doar un singur simptom ("tipul predominant impulsiv" sau "tipul predominant neatent"). Pentru a întruni criteriile standard de diagnosticare, o parte din simptomele ADHD ar trebui să apară până la vârsta de şapte ani, să cauzeze probleme şi să persiste cel puţin şase luni, până la depăşirea stadiului normal pentru vârsta respectivă, susţin medicii. În cazul în care nu este diagnosticat, ADHD poate avea consecinţe grave, printre care: lipsa de performanţă la şcoală, depresie, dificultăţi de relaţionare şi, mai târziu, dificultăţi în găsirea şi menţinerea unui loc de muncă.