Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Plante medicinale cu proprietăţi anticancerigene
▲ Considerat flagelul secolului al XX-lea, cancerul a rămas una dintre cele mai grave maladii, înregistrând o frecvenţă în rapidă creştere şi secerând, anual, milioane de vieţi omeneşti ▲ Frecvenţa bolii este mai mare în ţările dezvoltate, deoarece pârghiile civilizaţiei moderne, respectiv industrializarea, agricultura chimizată şi densitatea mijloacelor de transport, poluează mediul natural cu compuşi chimici cancerigeni, regăsiţi în apă, aer, sol şi vegetaţie ▲
De foarte multe ori, tratamentele naturiste sunt de mare ajutor, atât prin efectul direct asupra bolii canceroase, cât şi prin stimularea capacităţii imunitare a organismului în lupta împotriva agresiunii unor factori cancerigeni, interni sau externi. Tratamentele naturiste se pot asocia în orice fază a bolii, indiferent de localizarea acesteia şi de vârsta pacientului. Efectele favorabile ale unor plante medicinale sunt datorate principalelor componente biochimice: flavonoidele - care inhibă activitatea substanţelor cancerigene şi împiedică metastaza celulelor maligne; carotenoizii - care protejează organismul faţă de apariţia cancerului de colon; terpenele din uleiurile eterice - blochează acţiunea unor cancerigeni, având acţiune puternic antioxidantă; beta-carotenul, un puternic antioxidant cu rol de protecţie anticancerigenă şi un recunoscut inhibitor al celulelor maligne; vitaminele antioxidante C, E, A distrug radicalii liberi, previn apariţia cancerelor la nivelul tubului digestiv şi blochează procesul de metastază spre alte organe; sărurile minerale (seleniu, magneziu, siliciu) previn apariţia cancerului; acidul folic (vitamina B-9) şi acidul elagic previn cancerul de colon şi anihilează efectul unor cancerigeni naturali sau sintetici, care provoacă dereglări haotice la nivel celular; sesquiterpenoidele lactonice au efecte antiinflamatoare şi antitumorale prin oprirea diviziunii celulelor în interfază. Plante cu efecte imunostimulatoare Cu efecte imunostimulatoare în ridicarea capacităţii de rezistenţă generală a organismului sunt cunoscute multe plante medicinale, preparate în diferite forme. În primul rând, sunt apreciate 3 specii de Echinacea (E. purpurea, E. angustifolia şi E. pallida), originare din America de Nord, care conţin o cantitate mare de polizaharide cu o afinitate deosebită pentru membranele celulelor imunocomponente şi cu efecte de intensificare a fagocitozei. Se urmează o cură de 6 săptămâni, sub formă de tinctură 20%, luând câte 30 de picături diluate în puţină apă, de 3 ori pe zi, înainte de mese. Pe lângă Echinacea, se pot adăuga şi alte plante cu proprietăţi imunostimulatoare, ca Phytolacca americana (cârmâz), Chamomilla recutita (muşeţel) şi Acanthopanax senticosus (ginseng). În consum intern, sub formă de ceaiuri sau tincturi, se mai folosesc: gălbenele (Calendula officinalis) - infuzie, luând câte o cană de 3 ori pe zi, sau tinctură -câte 30 picături, de 3 ori pe zi; busuiocul de câmp (Brunella vulgaris) - infuzie, luând câte o cană, de 2-3 ori pe zi, având efecte anticanceroase la nivelul intestinelor şi a stomacului; cătina albă (Hippophae rhamnoides), preparată sub formă de ulei, care se consumă câte o lingură de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă, cu puţină miere; efectul de prevenire a cancerului se datorează unui conţinut ridicat în vitamina C (200 mg%), care este un puternic antioxidant natural şi inhibitor în formarea peroxizilor la nivelul acizilor graşi. Cimbrul combate tumorile de stomac şi colon - obligeana (Acorus calamus) se consumă sub formă de infuzie sau macerat din rădăcini - câte 30 de picături de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese, având efecte anticancerigene la nivelul colonului şi al organelor adiacente (ficat, pancreas, splină); - lichenul de piatră (Cetraria islandica) se ia sub formă de pulbere fină (câte 4-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol) sau sub formă de tinctură sau de infuzie, având puternice efecte antitumorale la nivelul tubului digestiv, datorită conţinutului ridicat în acid ursolic; - menta broaştei (Mentha arvensis) se consumă ca infuzie, câte 2-3 căni pe zi la cancerele de stomac şi intestine; - cimbrul de cultură (Thymus vulgaris) se ia ca infuzie (2-3 căni pe zi) pentru efecte deosebite contra tumorilor din stomac şi colon; - trifoiul roşu (Trifolium pratense) se ia sub formă de pulbere fină (3 grame în puţin vin alb) sau ca infuzie (3-4 ceaiuri pe zi) cu proprietăţi anticancerigene la nivel colono-rectal şi a altor organe; - rapiţa (Brassica rapa) se ia sub formă de suc proaspăt, obţinut prin presarea tulpinilor şi a frunzelor (2 linguri de suc în 250 ml apă), care se fierbe 5 minute, şi se beau 2-3 căni pe zi, având efecte anticanceroase; - ceaiul verde (Thea sinensis) are efecte protectoare faţă de diferite tipuri de cancer, inclusiv la nivelul colonului. Ce se recomandă în tratamentul extern? În tratamente externe se aplică comprese şi cataplasme pe abdomen (de 2 ori pe zi), folosind bitter suedez, coada calului, trifoi roşu, gălbenele, tătăneasă, rostopască şi coada-şoricelului. Sunt recomandate şi masaje locale cu unguente din gălbenele şi tătăneasă. Trebuie arătat că tratamentele fitoterapeutice se fac pe o durată lungă, pentru a împiedica orice recidivă posibilă după un număr de ani. Prin utilizarea acestor reţete elaborate de medicina naturistă, cu respectarea unui regim alimentar strict, se va ajunge la o dezintoxicare certă a aparatului digestiv şi a sângelui, la oprirea procesului de proliferare a celulelor canceroase şi la resorbirea treptată a tumorilor maligne existente în corp. Regimul de viaţă Atât pentru prevenirea instalării bolii canceroase, cât şi pentru evitarea metastazării altor organe, se impun o serie de acţiuni bine coordonate: evitarea factorilor poluanţi şi stresanţi; eliminarea factorilor alimentari nocivi; renunţarea totală la fumat şi la excese de băuturi tari; normalizarea greutăţii corporale; evitarea constipaţiei cronice; aplicarea unei riguroase igiene locale, prin spălare cu apă şi săpun la intervale cât mai scurte, respectând astfel regulile de asepsie şi antisepsie; activarea metabolismului prin mişcare în aer liber şi activităţi sportive; respectarea regimului de odihnă şi somn; întărirea stării psihice prin autosugestie şi gânduri pozitive. În concluzie, avem convingerea că prin eforturilor tuturor specialiştilor din domeniul oncologic, a nutriţioniştilor şi a fitoterapeuţilor va dispărea, treptat, groaza acelor persoane fără speranţă, care consideră că firul vieţii le este măcinat, ireversibil, de flagelul cancerului, indiferent unde este instalat, iar speranţa de vindecare să se transforme în realitate. ▲ Apiterapia Produsele apicole au valoare de fortificare fizică, vitaminizare şi calmare în cazul durerilor. Mierea de albine se poate folosi în toate tipurile de cancer, înlocuind zahărul alb din alimentaţie, care este total lipsit de enzime şi s-a dovedit cu proprietăţi cancerigene. Mierea are proprietăţi cicatrizante, vitaminizante, antispastice, antiseptice, calmante, expectorante şi sedative (tei). Fiind bogată în vitamine naturale, minerale şi aminoacizi, mierea este un adjuvant excelent în tratamentul cancerelor. Tinctura de propolis 30% - se iau de 3 ori pe zi câte două picături la fiecare 5 kg corp (de exemplu, la greutatea de 75 kg se vor lua câte 30 de picături), cu 15 minute înainte de mesele principale, într-o cură de minimum 15 zile, sau se aplică local pe zona afectată de cancer. Polenul - câte două linguriţe pe zi, într-o cură de 30 de zile, cu 15-20 de minute înainte de mesele de dimineaţă şi amiază. Păstura, adunată din faguri, se ia câte 3 linguriţe pe zi, înainte de mesele principale, având efecte de stimulare a rezistenţei organismului bolnav de cancer, ciroză şi ascită. Lăptişorul de matcă are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar, revitalizează şi întăreşte organismul debilitat.