Plante recomandate în tratamentul emfizemului pulmonar

Emfizemul este o afecţiune pulmonară care chinuie bolnavul mai mult în sezoanele reci şi umede ale anului. Publicaţiile de fitoterapie recomandă un arsenal de proceduri, cu bune rezultate dacă sunt urmărite cu mare atenţie. Acestea trebuie să înceapă cât mai devreme posibil pentru a evita evoluţia bolii şi complicaţiile severe.

Boala poate fi ereditară sau este provocată de prezenţa unor poluanţi din mediul înconjurător, mai ales în zonele industriale şi în centrele urbane cu trafic rutier intens, frecventate de autovehicule neverificate şi cu carburanţi de proastă calitate. Un rol important îl are fumatul, care favorizează atrofierea alveolelor pulmonare, din cauza acţiunii corozive a nicotinei.

Tratamentele vizează vindecarea bronşitelor cronice, a astmului bronşic, tusei, tuberculozei şi combaterea infecţiilor pulmonare. Sunt indicate infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, siropuri în care sunt integrate plante specifice pentru combaterea afecţiunile, a organelor anexe şi a cauzelor declanşatoare.

Infuzii  preparate din:

-flori de lavandă şi lumânărică;

-flori şi frunze de podbal;

-frunze de plămânărică;

-herba de cimbru de cultură, cimbrişor, turiţa mare, pedicuţă, talpa-gâştei, traista-ciobanului şi urzica vie;

-muguri de alun şi brad;

-amestec din flori şi frunze de podbal - câte 30 g + frunze de patlagină -30 g + rădăcini de ciuboţica-cucului -15 g + rădăcini de lemn dulce -15 g  (două-trei linguri amestec la 250 ml apă clocotită şi se bea câte o lingură la două-trei ore, într-o cură de şapte zile).

Reţeta autorului

Infuzie din amestec cu: podbal, cimbrişor, ciuboţica-cucului, pătlagină, lumânărică, plămânărică, lavandă, alun, ceapă.

Decocturi  preparate din:

-flori de nalbă de grădină;

-frunze de mur;

-rădăcini de iarbă mare.

Tincturi preparate din:

-frunze proaspete de pin;

-herba de podbal sau rădăcini de urzică vie;

-căţei de usturoi (50 g usturoi pisat în 250 ml alcool 700, se macerează 10-14 zile, se strecoară, se filtrează şi se iau câte 20 picături de două ori pe zi, într-o cură de durată);

-amestec de frunze de podbal (15 părţi) + herba de coada-calului (10 părţi) + herba de şovârv (opt părţi) + rădăcini de lemn dulce (patru părţi) + rădăcini de ciuboţica-cucului (trei părţi) + frunze de lăcrămioare (două părţi) + herba de rostopască (o parte); se iau 20 g amestec în 200 ml alcool 700 din care se consumă câte 30 picături de trei ori pe zi, după mese, într-o cură de două-trei săptămâni pe lună.

Vin medicinal preparat din:

-herba de roiniţă.

Siropuri preparate din:

-fructe de mur;

-herba de isop;

-muguri de brad, de molid, de jneapăn sau de alun;

-coji de ceapă.

Uleiuri eterice preparate din:

-herba de isop.

Apiterapia

-miere de salcâm se consumă câte 50 g pe zi;

-tinctură de propolis cu miere din care se ia câte o linguriţă de trei ori pe zi.

Regimul alimentar

Se recomandă a se lua cinci-şase mese pe zi, cu cantităţi reduse de hrană, săracă în sare, dar bogată în legume proaspete (lăptucă, varză, broccoli, conopidă, morcov, ţelină, ceapă, usturoi), fructe (mere, pere, cireşe, prune, afine, mure, struguri, dovlecei) şi sucuri naturale.

Încă de la începutul manifestării bolii, este indicat uleiul de măsline (trei linguriţe pe zi, înainte de mese, timp de una-două săptămâni pe lună) sau o tinctură de usturoi (câte 20 picături de două ori pe zi).

Bune efecte are consumul zilnic a doi-trei căţei de usturoi sau zeamă de usturoi preparată din 80 g căţei pisaţi în 250 ml apă clocotită, care se bea, treptat, după răcire.

Poate fi folosit şi sucul stors dintr-o ceapă coaptă în spuză, din care se iau câte două-trei linguri pe zi, amestecate cu zahăr, pentru calmarea tusei.

Acţiuni favorabile se realizează cu sucul din frunze de ţelină (Apium graveolens) obţinut cu ajutorul unui storcător de legume din care se bea câte jumătate de  pahar zilnic, în cure de 15-20 de zile. Se poate consuma şi salată din rădăcină crudă de ţelină dată prin răzătoare, eventual amestecată cu mere în proporţie de 3:1.

Bolnavii din zone montane nu vor neglija cura cu fructe de ienupăr, care are efecte benefice pentru majoritatea afecţiunilor pulmonare.

Se va evita, pe cât posibil, creşterea în greutate şi starea de obezitate la supraponderali.

Regimul de viaţă

Se are în vedere faptul că ţesuturile şi-au pierdut elasticitatea într-un proces ireversibil. Primele recomandări urmăresc calmarea durerilor şi a tusei, fiind necesare aspirina, piramidonul, tusocalminul şi antinevralgicele.

Tratamentele cu antibiotice se recomandă numai în cazurile de acutizare a manifestărilor cronice pulmonare. Dacă apar şi suferinţe ale inimii, se vor folosi medicamente tonic-cardiace.

În cursul zilei este benefică o muncă fizică moderată şi gimnastică respiratorie, timp de 10 minute, cu expiraţie prelungită, un remediu excelent care ameliorează schimburile gazoase şi păstrează elasticitatea pulmonară.

Regimul de viaţă se completează cu plimbări uşoare în aer curat, care favorizează oxigenarea plămânilor, mersul prin apă, duşuri calde la genunchi şi coapse, saună, băi calde de picioare. Bolnavul va evita răcelile şi eforturile fizice, atât în exercitarea activităţii profesionale, cât şi la mersul forţat.

Bune efecte au împachetările fierbinţi, aplicate pe piept, spate şi gambe, cu muştar sau oţet. Ziua se pun comprese cu bitter suedez, timp de patru ore sau se miroase de şase-opt ori un tampon îmbibat cu bitter. Seara se fac masaje pe spate, cataplasme în zona bronhiilor cu frunze proaspete de podbal, ţinute 12 ore în ţuică, frunze şi flori zdrobite de nalbă mare, coada-calului, tătăneasă şi seu de oaie amestecat cu căpăceală de stup. În mod categoric se impune renunţarea definitivă la fumat.

Tratamentele balneoterapeutice

Sunt indicate apele iodate de la Băile Govora şi apele cloruro-bicarbonate sodico-silicioase, slab mineralizate, din staţiunile Covasna, Malnaş, Felix, 1 Mai.