Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Plante recomandate în tratamentul frisoanelor
Frisoanele se asociază cu „clănţănitul dinţilor“, cu senzaţia puternică de frig şi cu apariţia „pielii de găină“, în contrast cu temperatura ridicată a bolnavului. Respiraţia este scurtă şi sacadată, pulsul rapid şi faţă este palidă.
Tratamentele terapeutice se fac cu: - decoct din 2-3 linguri de scoarţă mărunţită de salcie la 250 ml apă clocotită; se infuzează 15-20 de minute şi se beau 2-3 căni pe zi, având acţiuni analgezice, sedative şi antitermice; - decoct din traista-ciobanului (5 g herbă uscată şi mărunţită la 200 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se lasă în repaus 15 minute şi se iau câte 3 linguri de 3 ori pe zi; - vin din scoarţă de salcie (40 g, uscată şi pisată, care se macerează timp de două săptămâni într-un litru de vin); se consumă câte două păhărele pe zi; - infuzie din amestec cu flori de soc, flori de tei, flori de trifoi roşu, frunze de mesteacăn, herbă de coada-calului, isop, salvie, cimbrişor şi vindecea (în părţi egale); din amestec se iau 4 linguri rase la doi litri apă fiartă, se infuzează 2-3 minute şi se bea câte un ceai călduţ la intervale de 3 ore, adăugând câte două linguri de bitter suedez la fiecare cană; - tinctură de echinacea (7-10 picături de 3 ori pe zi în ceai); - tinctură de beladonă (5-7 picături în ceai, luate la orele 10 şi 16). În folosire externă se aplică o frecţie generală pe corp cu tinctură de tuia, macerat alcoolic din ardei şi arnică (20%), macerat alcoolic de dracilă (frunze şi scoarţă); - baie de şezut caldă şi cu temperatura în creştere progresivă timp de o oră sau împachetare cu pături calde şi sticle fierbinţi aplicate pe părţile laterale ale corpului. Sunt eficace masajele cu unguent de arnică sau orice unguent antiinflamator.