Plante şi alimente care ne relaxează

Există multe metode care pot fi de ajutor în situaţii de stres. În funcţie de cauzele subconştiente, care au declanşat această stare, se pot adopta măsurile corespunzătoare. Întrucât tratamentele medicamentoase cu pastile pot da dependenţă şi unele efecte secundare, se recomandă reţete naturiste, care sunt sigure şi care nu provoacă alte consecinţe asupra bunei funcţionări a organismului.

S-a dovedit că multe plante medicinale şi aromatice cu efecte relaxante şi sedative sunt benefice în combaterea stresului, dacă sunt alese corespunzător cu particularităţile organismului respectiv. În uz intern au efecte sedative, cu calmarea sistemului nervos, echilibrarea stărilor de stres, reducerea palpitaţiilor, mai ales în atacul de panică:

- infuzii din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie (2-3 grame de flori uscate la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, între mese sau înainte de culcare), având efecte în combaterea stărilor de nelinişte şi a insomniei;

- infuzie din frunze de roiniţă (Melissa), flori şi frunze de păducel şi mâţişori de salcie sau frunze de rozmarin;

- infuzie din herbă de sunătoare şi talpa-gâştei, cu efecte calmante şi în cazuri de claustrofobie, într-un tratament de minimum trei luni;

- infuzie din conuri de hamei şi rădăcini de obligeană;

- infuzie din rădăcini de valeriană, cu efecte sedative contra stresului, a tulburărilor apărute în sistemul nervos şi ale stărilor sufleteşti, fără a da dependenţă (nu se foloseşte la copii şi femei gravide);

- infuzie din flori de portocal amar, din care se bea o cană seara, înainte de culcare.

Regimul alimentar

O dietă echilibrată poate deveni un factor primordial în combaterea stresului, ştiind că există alimente care reduc stările de stres şi panică, în timp ce alte alimente pot să accentueze aceste stări. Reducerea acestor simptome se realizează printr-un adaos de fosfor în alimentaţie. Analizele arată că ţelina conţine mai mult fosfor decât orice altă legumă şi, ca atare, se recomandă a fi consumată sub formă de salată, având efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres.

În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, şi seara, se bea câte un pahar cu suc de morcov, amestecat cu suc de mere, luând cantităţi în creştere de la 50 g până la 300 g, într-o cură de 14 zile. După o pauză de 7 zile se reia cura cu aceleaşi doze.

Varza, salata şi alte crudităţi sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E), care elimină stările de stres. De asemenea, usturoiul are un puternic efect antibiotic, antiviral şi antifungic, acţionând în scăderea stărilor de stres, de tensiune arterială şi în creşterea bunei dispoziţii. Acţiuni sedative au şi castraveţii, care calmează activitatea ficatului şi reglează circulaţia sanguină.

Fructele de pădure, mai ales mure, fragi şi zmeură, precum şi căpşunele au un conţinut ridicat în fosfor, magneziu şi vitamina C, asigurând necesarul de fosfor printr-o cură de aproximativ trei săptămâni.

Nu se vor neglija unele seminţe ca cele de floarea soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, seminţele de susan, care elimină stresul, prin aportul de zinc, precum şi migdalele, nucile şi alunele, bogate în magneziu.

Cafeaua, ceaiul negru şi ciocolata suprasolicită organismul

Există şi alimente sau băuturi ca-re stimulează prea mult unele funcţii ale organismului şi, astfel, devin cauze directe ale stresului. În această categorie intră cofeina din cafea, ciocolată, cola şi ceai chinezesc, care stimulează producerea de adrenalină şi extenuează glandele suprarenale, tulbură somnul şi accentuează starea de nelinişte. În mod similar, alcoolul stimulează secreţia de adrenalină, cu efecte directe asupra tensiunii nervoase, a stării de irascibilitate şi de insomnie. În plus, excesul de alcool reduce capacitatea ficatului de a elimina toxinele din corp şi măreşte depozitele de grăsime din zona inimii, slăbind şi funcţia imunitară.

Dulciurile şi produsele zaharoase rafinate provoacă o creştere bruscă a energiei, cu efecte în extenuarea glandelor suprarena-le şi în declanşarea stărilor de depresie psihică şi irascibilitate. Alimentele sărate (murături, conserve, şuncă, cârnaţi etc.) induc instabilitatea emoţională, măresc tensiunea arterială şi epuizează glandele suprarenale.