Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Pledoarie pentru sănătatea planetei
Recenta conferinţă „la vârf“ de la Copenhaga îmi oferă prilejul de a-mi exprima câteva gânduri în legătură cu una dintre gravele probleme cu care se confruntă societatea modernă, şi anume poluarea.
Civilizaţia, cu tot ce a adus ea sănătăţii, s-a dovedit a fi o sabie cu două tăişuri. Indubitabil, a produs remedii pentru a învinge multe boli, dar, pe de altă parte, a devenit, ea însăşi, sursă sau factor favorizant al apariţiei şi dezvoltării unor maladii. Una dintre gravele probleme ale acestei patologii a civilizaţiei cu care se confruntă societatea modernă este poluarea, în multiplele ei forme de manifestare: poluarea atmosferică, a solului, a apei, a alimentelor, poluarea sonoră (şi, nu în ultimul rând, poluarea morală!). Poluarea afectează atât ţările civilizate, cât şi ţările în curs de dezvoltare. Este edificatoare în această privinţă observaţia lui Jonathan Raban, care menţiona: „într-o ţară slab dezvoltată e preferabil să nu bei apă, iar într-o ţară superdezvoltată ar fi mai bine să nu respiri“. În acest context nu pot să nu-mi reamintesc de gafa soţiei unui candidat de primar pentru oraşul Bufallo - New York, care, întrebată despre atitudinea soţului ei faţă de poluarea oraşului, a declarat cu nonşalanţă: „Soţului meu îi place să vadă aerul pe care îl respiră“ (În acea perioadă lucram în acel oraş deasupra căruia zile întregi persistau nori de praf industrial). Poluarea atmosferei cu pulberi industriale, praf şi diverse substanţe chimice este la originea numeroaselor maladii ale aparatului respirator, cardiovascular şi ale ochilor. Mai aproape de noi era renumită poluarea din zonele Copşa Mică, Baia Mare şi Zlatna. Nu este de neglijat nici poluarea voluntară, determinată de fumat, poluare generatoare de afecţiuni respiratorii banale sau severe (este semnificativ faptul că printre orăşenii adulţi există un număr dublu de bolnavi cu cancer pulmonar faţă de locuitorii din mediul rural). Să nu uităm că aerul constituie un mijloc excelent de vehiculare a bacteriilor, virusurilor, fungilor şi a unor paraziţi, ceea ce duce la o creştere a ratei morbidităţii şi mortalităţii prin boli respiratorii. În afară de aceasta, în atmosfera mediilor industriale şi urbane se găsesc numeroşi agenţi poluanţi, care provin din termocentralele cu cărbuni, uzine chimice, gaze de eşapament şi instalaţii de ardere a reziduurilor. Ultimele decenii au adus informaţii şi cu privire la poluarea electromagnetică. Viaţa omului modern nu mai este de conceput fără televizor, radio, telefon (fix şi mobil), cuptor cu microunde, calculator, pernă electrică etc. Or, toate acestea, acţionând timp îndelungat asupra omului, modifică intensitatea şi aria câmpului său electric şi magnetic, producându-i, cu timpul, unele perturbări, la început funcţionale şi ulterior organice. Evident, există o serie de norme care impun producătorilor de aparatură electrocasnică condiţii de securitate individuală şi colectivă, dar aceste norme nu sunt întotdeauna respectate (vezi aparatele construite „pe vapor“) sau sunt ignorate de către beneficiari. Sunt îngrijorătoare şi influenţele nefaste provocate de către iradierea cosmică, de iradierea cauzată de exploziile nucleare provocate deliberat sau accidental şi chiar iradierea rezultată din utilizarea energiei atomice în scopuri paşnice. Încălzirea planetei este cauzată de factori ce ţin de activitatea agricolă şi industrială şi subţierea stratului de ozon, generatoare de o patologie care nu poate fi negată. Razele solare, pătrunzând printr-o barieră rarefiată, expun celulele pielii la razele UV şi calorice. Ca urmare, celulele se deshidratează şi îşi pierd proprietăţile fiziologice. Din această cauză au crescut în mod alarmat fotodermatitele şi tumorile maligne ale pielii. O dovadă elocventă în acest sens este că, aproape în întreaga lume, mai puţin pe continentul african, se constată o creştere anuală cu aproximativ 10% a numărului de cazuri de cancer cutanat, de tip melanom malign. Prevenirea tuturor acestor forme de cancer se poate realiza prin evitarea expunerii necontrolate la soare şi prin utilizarea unor creme protectoare împotriva radiaţiilor UV.