Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
23 Dec, 2024
Portocalul dulce, medicament şi aliment
Marea diversitate a componentelor chimice ale portocalelor dulci constituie substratul unei game largi de proprietăţi medicamentoase (diuretice, stomahice, depurative, hepatoprotectoare), ceea ce permite multe utilizări în medicină.
Fructele portocalului dulce dovedesc eficacitate în potolirea setei, tratarea avitaminozelor şi în afecţiuni digestive (constipaţie, balonări, meteorism, boli de ficat şi bilă, sindrom dispeptic biliar, lipsa poftei de mâncare şi prezenţa viermilor intestinali). De asemenea, au efecte în prevenirea hemoragiilor interne, a aterosclerozei şi a trombozelor, fiind un bun protector vascular în fragilitatea capilară şi în reducerea vâscozităţii sângelui. În plus, sunt un veritabil adjuvant în combaterea obezităţii şi a celulitei.
Pentru aparatul respirator sunt utilizabile în combaterea gripei şi a stărilor febrile, iar la nivelul rinichilor intervin contra iritaţiilor urinare, nefrite şi gută. În gură refac ţesuturile afectate de gingivită.
Conţinutul ridicat în vitamine şi săruri minerale asigură efecte antiscorbutice imediate, vitaminizante şi remineralizante, creşte rezistenţa organismului la boli infecţioase şi are rol tonic asupra musculaturii şi a sistemului nervos central. O cură de o săptămână, consumând zilnic 3-4 portocale, suplineşte carenţele vitaminice din organism, mai ales pentru fixarea calciului în oase la copii, bătrâni şi persoane grav bolnave, care vor fi protejate de infecţii, astenie şi anemie.
Acţiunea stimulatoare în refacerea tonusului la persoanele bolnave sau în convalescenţă a fost cunoscută de multă vreme de către vizitatorii care vin cu portocale la bolnavii internaţi în spitale.
Coaja fructelor nu trebuie aruncată, întrucât are efecte deosebit de bune digestive, tonic-amare, sedative şi hipnotice, la persoane diabetice, în convalescenţă gripală, în constipaţie, la stări febrile şi de oboseală (se prepară o infuzie din 50 g coji uscate de portocală, 15 g frunze de dafin la un litru de apă clocotită).
În afecţiunile digestive, arsuri, balonări, digestie leneşă şi lipsa poftei de mâncare se recomandă preparatul ratafia, obţinut prin macerarea timp de 8 zile a 135 g coajă de portocale, 135 g coajă de lămâie îndulcite cu 500 g zahăr sau miere de albine. Aceleaşi efecte are decoctul din două linguri coji uscate de portocale şi o lingură de foi de dafin, care se fierbe timp de 10 minute în 500 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute şi se îndulceşte cu miere de albine.
Contra constipaţiei se prepară un decoct din coji proaspete de portocale, care se fierb timp de 30 minute; se aruncă apa şi se fierbe din nou într-o apă uşor îndulcită (20 g zahăr la un litru apă). Se scot cojile pe o farfurie, se usucă şi se mănâncă a doua zi de dimineaţă, pe stomacul gol.
Mestecată simplu, coaja înlătură mirosul neplăcut al gurii şi respiraţiei.
Florile au proprietăţi calmante şi intră în reţete de infuzii (o lingură flori la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute), în tinctură din flori (se iau câte 20-40 g pe zi), apă aromată (se ia câte o linguriţă în 100 ml apă), sirop şi lichior din flori. Au efecte imediate în calmarea sistemului nervos, insomnii, palpitaţii şi spasme gastrointestinale.
Frunzele au aceleaşi proprietăţi, ca şi florile, dar cu efecte mai slabe, cu acţiuni sedative, tonice, stomahice, antispasmodice, uşor hipnotice, antifebrile, vermifuge şi sudorifice. Au şi rol de calmare a crampelor gastrice de natură nervoasă, în dureri de cap, palpitaţii şi tuse. Se prepară sub formă de infuzie (4 frunze la 200 ml apă clocotită, cu infuzare în vas închis, uneori asociate cu flori de muşeţel sau tei), cu efecte în palpitaţii şi cefalee. Pentru insomnie cronică se bea o cană seara înainte de culcare. Infuzia luată după untura de peşte înlătură greaţa.
Amestecul de frunze şi flori de portocal are proprietăţi antispasmodice, somnifere, tonice şi excitante, fiind indicat în nevroze astenice, stări de agitaţie nocturnă, insomnii, migrene, dureri de cap, epilepsie, palpitaţii cardiace şi dureri de inimă, atonii digestive, gaze la stomac şi intestine, lipsa poftei de mâncare, sughiţ şi tuse spasmodică.
În uz extern, fructele sunt utilizate în vindecarea rănilor infectate, eczeme, stomatite, gingivite şi halenă bucală. În cazul amorţirii tălpilor şi al durerilor de călcâie care se simt la persoanele care stau timp îndelungat în pat, se acoperă talpa cu coaja proaspătă de la o jumătate de portocală, golită de miez.
