Postul - beneficii pentru sănătate

Postul este o practică umană din toate timpurile, nu doar în creştinism. Acesta face parte din firea noastră, prin urmare este normal și benefic să postim. Postul a rămas în memoria colectivă a omenirii, care a înțeles că acesta este esențial pentru sănătatea trupului și a sufletului. Doctori vestiți ai Antichității și Evului Mediu (Hipocrate, Galen, Pitagora, Paracelsus) au recomandat postul ca metodă de prevenire a bolilor, de vindecare și în scopuri spirituale, astfel că s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, diferite sisteme terapeutice.

Istoricii menţionează postul ca dietă vegană practicat de oameni din vechime, mai precis de grecii și indienii antici care și-au dat seama în urmă cu 2.500-2.600 de ani că este bine să nu mănânce carne. Pitagora (570-495 î.Hr.) își îndemna ucenicii să nu mănânce carne pentru a putea nutri gânduri de pace și a ține la distanță „poftele animalice nedemne de niște iubitori de înțelepciune”. În ultimele decenii se vorbește tot mai mult despre avantajele pentru sănătate ale unor perioade mai lungi de post:

Plantele furnizează fitochimicale - substanțe întâlnite exclusiv în plante care reduc semnificativ riscurile de boli cardiovasculare (inclusiv infarct), cancer și alte afecțiuni cronice. Plantele cu un conținut crescut în astfel de compuși sunt fructele de pădure, turmericul, ceaiul verde, roșiile, brassicaceele (varza și rudele sale), merele, soia, morcovii, citricele, ceapa, usturoiul.

Plantele conțin fibre - asociate cu reducerea riscurilor de cancer, boli cardiovasculare și obezitate; alimentele de origine animală nu conțin fibre!; plantele nu conțin colesterol, conțin însă substanțe din aceeași clasă, numite fitosteroli, care inhibă absorbția colesterolului animal.

Plantele au un conținut redus de grăsimi saturate, grăsimi care contribuie major la creșterea LDL - colesterolul implicat în procesele de formare a ateroamelor. Unele alimente vegetale (oleaginoasele: măsline, nuci, semințe de in, de dovleac, de cânepă, de chia, migdale, alune de pădure și altele) au un conținut crescut de lipide nesaturate, esențiale pentru un status general bun.

Plantele sunt surse excelente de micro­nutrienți precum folatul (critic în metabolismul ADN-ului și al proteinelor; spanac, fasole ochi-negru, sparanghel), potasiul (esențial pentru buna funcționare a sistemului nervos, cardiovascular și muscular; cartof dulce, pastă de roșii, cartof, fasole albă), vitamina C (coacăze negre, ardei roșii, pătrunjel), vitamina E (cel mai puternic antioxidant; semințele de floarea-soarelui, migdalele, alunele de pădure), beta-caroteni (morcovi, kale, dovleac).

Toate alimentele influențează metabolismul celulelor sănătoase, ca și pe al celor tumorale, și mecanismele de apărare ale organismului. Spre deosebire de beneficiile consumului zilnic, la fiecare masă, de plante, consumul de carne, îndeosebi de carne roșie, poate crește riscul dezvoltării unor afecțiuni cronice. De pildă, diferite metode de pregătire a cărnii sunt asociate cu un risc mai mare sau mai mic de inițiere și susținere a progresiei tumorale. Astfel, carnea afumată, carnea prăjită și cea pregătită la grătar comportă riscuri foarte mari de carcinogeneză.

Iată câteva mecanisme care dăunează sănătăţii: consumul frecvent de alimente afumate provoacă inflamație intestinală cronică; aminele aromatice heterociclice prezente în cantități mari în carnea prăjită și în cea pregătită la grătar sunt cancerigene; nitrozaminele reprezintă unul dintre cele mai serioase pericole în materie de siguranță alimentară, fiind implicate în procesul cancerizării. Ele se formează în urma preparării termice a alimentelor bogate în proteine, dar și pe parcursul reacțiilor suferite în tractul digestiv de precursorii acestora, nitrații și nitriții; multe substanțe utilizate drept coloranți alimentari au potențial carcinogen. Majoritatea cârnaților sunt acoperiți cu o peliculă colorată cu astfel de substanțe; incidența cancerului este mai mare în țările unde consumul de grăsimi animale este foarte crescut. Un exemplu în acest sens este Japonia. Până la sfârșitul secolului 19, alimen­tația oamenilor din această parte a lumii consta exclusiv în alimente vegetale, cu excepția câtorva produse marine. Până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, consumul de carne a crescut cu 700%, determinând o creștere a ratei supraponderalității și obezității. Această schimbare importantă în stilul de viață japonez tradițional s-a soldat cu o creștere a incidenței cancerului colorectal cu 400%.

Dacă toți oamenii din lume ar fi ortodocși și ar respecta posturile, nu ar mai fi nevoie de poziții și ideologii extreme care denaturează rolul naturii și relația omului cu aceasta. De exemplu, pe terenurile folosite de sutele de mii de ferme de animale din toată lumea ar putea fi cultivate plante pentru consumul uman şi astfel mii de hectare de pădure ar fi salvate de la defrișare; la fel în cazul poluării apei etc. În orice caz, toate daunele pe care le producem pentru a ne furniza carnea la fiecare masă din zi ar fi reduse cel puțin la jumătate prin practicarea postului.