Postul, beneficii trupeşti şi sufleteşti

Posturile pe care le practicăm noi, creștinii ortodocși și, prin exce­lență, Postul Mare sunt caracterizate, din punct de vedere alimen­tar, de două aspecte diferite, dar care se pot împleti în mod minunat pentru beneficii maxime trupești și sufletești: ajunare (denumită în limbajul modern „post intermitent”) și abstinență de la produsele de origine animală (adică o dietă vegană).

În Postul Mare, rânduiala alimentară prevede consumarea unei singure mese, gătite fără ulei, spre seară, de luni până vineri, sâmbăta și duminica putând fi servite două mese, gătite cu ulei. Sigur că aceasta este o normă generală, fiecare persoană fiind sfătuită să postească după putere. De asemenea, copiii, bătrânii și bolnavii sunt îndemnați la un post pe măsura puterii și nevoilor lor.

Noi ceilalți, însă, suntem che­mați, inclusiv prin slujbele Bisericii, la „a pune început nevoințelor duhovni­cești, să lăsăm dulcea patimă a trupului şi să creştem darurile sufletului. Să pătimim împreună ca nişte robi ai lui Hristos, ca să ne şi preaslăvim împreună ca nişte fii ai lui Dumnezeu; căci Duhul Sfânt sălăşluindu-Se în noi, va lumina sufletele noastre” (din Canonul zilei de marți din Săptămâna brânzei). Într-adevăr, efortul ajunării mai multe zile la rând este unul ostenitor. Însă, dacă vom înțelege multitudinea de efecte benefice, inclusiv la nivelul trupului, ale postului negru și ajunării, nu le-am mai vedea ca pe o exigență nejustificată a Bisericii, nici ca pe o trudă lipsită de răsplată.

Din punct de vedere metabolic, vorbim despre ajunare când au trecut de la ultima masă 18 ore. Aceasta pentru că după 18 ore de nemâncare, metabolismul suferă schimbări radicale, ce au ca prim scop menținerea nivelului de glucoză, combustibilul principal al tuturor celulelor. De altfel, scăderea glicemiei este unul dintre primii declanșatori ai foamei. În funcție de conținutul în carbohidrați al ultimei mese, după 10-12 ore nivelul de glucoză din sânge devine insuficient. Primele celule afectate sunt globulele roșii - ele depind exclusiv de energia furnizată de glucoză, neputând metaboliza acizi grași. Astfel, eficiența lor de a oxigena țesuturile scade și de aceea pielea capătă o tentă palidă. Al doilea organ extrem de sensibil la scăderea drastică a glicemiei este creierul, ceea ce explică starea de amețeală resimțită, lipsa de coordonare, dificultatea de concentrare. Schimbarea majoră de metabolism are loc la pragul de 18 ore, când organismul trebuie să producă singur glucoză. Acest proces se numește gluconeogeneză și se realizează prin degradarea proteinelor proprii. Procesul are loc în ficat, utilizând proteine din ficat și mușchi, dar și provenite din țesuturi nefunc­țio­nale, cum sunt tumorile. În plus, nemâncarea va duce la eliberarea grăsimilor din depozitele corpului și utilizarea lor pe post de combustibil de către celelalte țesu­turi ale corpului, inclusiv de către mușchi.

În 2018, revista științifică Nature Reviews Neuroscience a publicat un studiu privitor la efectele ajunării asupra corpului. Acestea sunt, pe scurt, rezultatele: capacitățile cognitive (învățarea, înțelegerea) și performanțele fizice se îmbună­tă­țesc; durata de viață a neuronilor crește; enzimele de reparare a ADN-ului și mecanismele de protejare față de stres se activează, pregătind terenul pentru perioada de recuperare, ceea ce face să fie deosebit de important conținutul mesei de după orele de ajunare.

Ajungem, astfel, la a doua componentă a postului creștin: alimen­tația formată exclusiv din plante. După orele de ajunare, organismul are mare nevoie de trei elemente: proteine de calitate pentru regenerare, glucide care să furnizeze energia necesară proceselor de regenerare și antioxidanți care să protejeze corpul de reziduurile rezultate în urma metabolismului. Plantele furnizează cu succes toate aceste elemente, alături de mulți alți nutrienți necesari bunei funcționări a organismului. Echipa de experți în nu­tri­ție ai Universității Harvard vor­bește despre necesitatea dublării consumului de legume, fructe, leguminoase (fasole, linte, năut, produse din soia, lupin), nuci și semințe diverse odată cu reducerea cu peste 50% a consumului de carne (porc, vită, miel, ied, vânat) și de zahăr. Ținând cont de faptul că 1 din 3 cetățeni ai UE nu mănâncă zilnic fructe și legume deloc, postul este un prilej grozav de a ne deprinde cu acest obicei.

Consumul preponderent de alimente vegetale a fost corelat în numeroase studii cu reducerea riscurilor multor boli: afecțiuni cardiovasculare, unele forme de cancer, diabet zaharat tip II, obezitate, hipertensiune arterială, Alzheimer ș.a. Mai mult, persoanele care postesc periodic sunt mai longevive.

Trebuie să subliniem, însă, faptul că aceste beneficii au fost observate în cazul consumului de alimente integrale și puțin procesate. Prin urmare, semipreparatele așa-zise de post (conserve de pate vegetal, salamuri vegetale etc.), produsele de casă preparate necorespunzător (gogoși, cartofi prăjiți) și unele ingrediente (margarină, ulei de floarea-soarelui, făină albă în exces) întrețin flagelul bolilor cronice, lipsindu-ne de paleta de beneficii ale postirii.