Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Prea puțin interes pentru sănătatea mintală
Numai între 1% şi 5% dintre copiii cu tulburări mintale beneficiază de un pachet minim de servicii, se arată în proiectul Strategiei pentru sănătatea mintală a copilului elaborată de Ministerul Sănătăţii. Conform studiului „Mental Health in the EU”, în România, 48% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani are o problemă de sănătate mintală.
Ministerul Sănătăţii lansează în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Sănătatea Mintală a Copilului şi Adolescentului 2015-2020. Proiectul arată că din datele actuale rezultă că numărul maxim de copii diagnosticaţi cărora li se oferă un pachet minimal de servicii variază între 1% şi 5%. În prezent, în cadrul structurilor publice de psihiatrie pediatrică activează 123 de medici cu specializarea psihiatrie pediatrică, 72 psihologi clinicieni, 46 asistenţi medicali cu specializarea în psihiatrie, 262 asistenţi medicali fără specializare în psihiatrie, 17 logopezi, 17 asistenţi sociali, 30 kinetoterapeuţi şi 114 infirmieri. În consecinţă, serviciile existente nu au echipe multidisciplinare complete pentru a asigura servicii de sănătate mintală pentru copil şi adolescent. Serviciile publice de sănătate mintală sunt oferite în cadrul următoarelor structuri: 22 secţii de psihiatrie şi compartimente de psihiatrie pediatrică din spitale, 29 centre de sănătate mintală pentru copii, şapte staţionare de zi şi 21 cabinete ambulatorii. „În prezent, nu există în sistemul public servicii de promovare a sănătăţii mintale şi de prevenire a tulburărilor de sănătate mintală. Există în prezent 29 centre de sănătate mintală pentru copii, cu servicii subdezvoltate în raport cu nevoile comunităţii. Medicii pediatri şi medicii de familie, profesioniştii care interacţionează primii cu copilul şi care pot sprijini părinţii în dezvoltarea cognitivă, socială şi emoţională optimă a copilului nu au competenţe în sănătate mintală. Totodată, sistemul actual este un sistem în care colaborarea cu specialiştii din cadrul serviciilor de educaţie şi al celor din asistenţa socială este deficitară. Tratamentul unui copil implică, în mod obligatoriu, intervenţii în contexte naturale ale copilului, la şcoală sau acasă. Intervenţii de specialitate se oferă numai în cabinetele specialiştilor în sănătate mintală”, se arată în proiectul citat de Mediafax.
O altă problemă identificată constă în numărul mic de copii şi adolescenţi diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală în raport cu numărul lor estimat de studiile internaţionale. Conform studiului „Mental Health in the EU”, în România, 48% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani are o problemă de sănătate mintală.
Proiectul mai spune că sistemul de educaţie şi sistemul de protecţie socială au un rol important în promovarea sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului, însă resursele umane disponibile în structurile Ministerului Educaţiei şi în cele aflate în coordonarea Ministerului Muncii fiind insuficiente.
Crearea de centre comunitare integrate pentru echipele multidisciplinare sprijinite de autorităţile publice locale este un pas necesar a fi făcut spre copilul şi adolescentul cu probleme de sănătate mintală, spre familia sa şi comunitate, aceste centre având ca scop nu doar intervenţia terapeutică, ci şi promovarea valorilor umane în vederea acceptării şi integrării copiilor şi adolescenţilor cu tulburări de sănătate mintală, se mai arată în proiect. În 2013 erau înregistraţi peste 47.000 de copii şi adolescenţi care sufereau de tulburări de sănătate mintală.