Fructele de coacăz sunt prelucrate sub formă de siropuri, jeleuri, dulceaţă, peltea, marmeladă, compoturi şi lichior. În mod frecvent, se utilizează amestecuri din fructe de coacăz negru şi coacăz roşu, în anumite proporţii, având efecte benefice în vitaminizarea organismului, mai ales iarna şi primăvara. Aceste preparate din coacăze au bune efecte stimulatoare în digestie la persoane cu stomac leneş şi inflamaţii gastrointestinale.
Jeleul de coacăze se obţine din suc pus la foc domol cu o cantitate egală de zahăr. În timpul fierberii se îndepărtează spuma la intervale de 5 minute şi se adaugă 100 de grame de fructe de zmeur la 1 kg coacăze, pentru aromatizare. Când pasta devine suficient de consistentă, se trece în borcane, la păstrare. Siropul de coacăze se obţine prin presarea la rece a fructelor, fiind consumat zilnic în doze de 4-6 linguri la intervale de 2 ore. Are efecte puternic energizante, asigurând fortificarea generală a organismului, mai ales la copii, bătrâni şi la bolnavi în stare de convalescenţă. Compotul de coacăze se prepară din 150 de grame de suc, amestecat cu 100 de grame de coacăze proaspete şi 30 de grame de miere (sau 50 de grame de zahăr), având acţiuni excelente în boli cardiocirculatorii, renale şi în obezitate. Vinul de coacăze se obţine prin macerarea la rece a 300 de grame de fructe proaspete într-un litru de vin roşu. După strecurare, se adaugă un sirop de zahăr şi se consumă câte un pahar înainte de mese. Pelteaua de coacăze se amestecă cu puţină apă caldă şi se foloseşte sub formă de gargară în faringite granulomatoase. Lichiorul se prepară din fructe proaspete, macerate într-un litru de rachiu alb, adăugând 3 cuişoare, un baton de scorţişoară şi 100 de grame de zmeură. După o macerare de 6 săptămâni în vas închis pus la loc răcoros, se filtrează şi se adaugă 200 de grame de zahăr. Se va consuma după o macerare de încă 4 săptămâni. În apicultură, plantaţia intensivă de coacăz poate asigura o producţie de 10-20 kg miere, florile fiind frecvent vizitate de albine, pentru culegerea de nectar şi polen.Genetica medicală este o specialitate care caută cum informația din genele noastre influențează sănătatea, de la boli rare prezente din copilărie până la predispoziții ce apar abia după 18 ani. Genomica duce acest demers mai departe: dacă genetica analizează genele suspecte, genomica privește întregul ADN al unui om, incluzând și cele peste 20.000 de gene. Genomica este genetica medicală ajutată de tehnologii moderne de secvențiere.
Fiecare celulă din corpul nostru poartă manualul de instrucțiuni ADN în interior, scris cu numai patru litere, A, T, C și G, repetate în peste trei miliarde de combinații. Diferite părți din ADN s-au dovedit a influența o mulțime de trăsături ale omului, de la caracteristici legate de aspect până la predispoziția pentru diverse boli. Până acum câțiva ani, „citirea” completă a acestui manual era un proiect de cercetare de durată ce implica un cost imens. Astăzi, tehnologia numită secvențiere de nouă generație (NGS) a transformat acest proces într-o analiză medicală accesibilă, folosită tot mai des în spitale și clinici.
Aproximativ 300 de milioane de oameni din lume trăiesc cu o boală rară. Majoritatea acestor afecțiuni au cauze genetice. În unele cazuri, boala apare prin modificări „de novo”. Alteori, modificările genetice se transmit fără manifestări generații întregi.
Aproape în fiecare săptămână platformele sociale „lansează” un nou trend în materie de dietă, care devine viral pentru câteva zile. Într-un sondaj realizat la începutul anului trecut în Statele Unite ale
.jpg)
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„În vremea aceea a venit Iisus în hotarele Tirului și ale Sidonului și, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu știe, dar n-a putut să rămână tăinuit. Căci îndată auzind despre El, o femeie a cărei
Pavel, apostol al lui Iisus Hristos prin voința lui Dumnezeu, sfinților care sunt în Efes și credincioșilor întru Hristos Iisus: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos!
Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe - Ismail (†1943), s-a născut în anul 1868, în Basarabia, în satul Badar. Din botez a primit numele Dimitrie. La 15 ani a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni,
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 671-672 „La biserică, Părintele Antim (Găină) stătea în urmă și niciodată nu se așeza în strană.
În lucrarea sa de părinte duhovnicesc, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a cunoscut multe familii, pe care le-a îndrumat cu înțelepciune și discernământ pe drumul mântuirii. Însăși viețuirea
„Începutul educației constă în cercetarea cuvintelor” (ἀρχὴ παιδεύσεως ἡ τῶν ὀνομάτων ἐπίσκεψις), spunea atenianul Antisthene (445-365 î.H.), în asentiment deplin cu
În fiecare zi folosim sute, poate chiar mii de cuvinte fără să ne gândim prea mult la felul în care sunt alcătuite. Vorbim, citim, scriem, comunicăm și mergem mai departe. Uneori însă, o singură literă ne
În astfel de momente este greu să vorbim despre un om pe care l-am cunoscut aproape trei decenii. Nu pentru că lipsesc cuvintele, ci pentru că sunt prea multe amintiri care se adună și pentru că o prietenie
