Preţul siluetei

Relativ recent au apărut în mass-media informaţii legate de unele efecte secundare generate de utilizarea unor preparate pentru slăbit. Fără îndoială că în lumea întreagă există sute de milioane de femei care doresc să-şi îmbunătăţească silueta, prin pierderea kilogramelor suplimentare. Profitând de această dorinţă, numeroase firme au pus pe piaţă preparate sub formă de suplimente alimentare, pe care le-au lansat cu o publicitate zgomotoasă. Dacă ne gândim că din cele 24 de miliarde de dolari cheltuite în anul 2007 în SUA pentru suplimente alimentare aproape două miliarde erau reprezentate de pastilele de slăbit, atunci ne dăm seama că acestea reprezintă o imensă sursă de profit. Cu ce preţ însă?

Deşi cele mai multe preparate sunt alcătuite din extracte din plante, uneori se includ şi unele substanţe sintetice, cu rolul de a inhiba centrii nervoşi care comandă apetitul. Printre substanţele care pun probleme sunt şi derivaţii de efedrină, ce se găsesc în mai multe plante. Printre aceştia se numără şi amfetamina, substanţă obţinută prin sinteză şi comercializată în deceniul al patrulea al secolului trecut ca decongestionant nazal. Foarte repede s-a observat efectul stimulator, euforizant, de înlăturare a senzaţiei de oboseală, de îmbunătăţire a performanţelor fizice şi intelectuale şi de scădere a apetitului. Din cauza susceptibilităţii de utilizare abuzivă, substanţa a trecut ulterior în rândul celor care se eliberau numai cu prescripţie medicală.

Persoanele care îşi administrează în mod cronic (cum este, de exemplu, o cură de slăbire) substanţe care conţin derivaţi de efedrină sau

amfetamină pot prezenta, uneori, efecte secundare, cum sunt agitaţie, tremor, confuzie, stare de panică, halucinaţii, aritmii, hipertensiune arterială. La acestea se pot adăuga setea intensă, greţuri, diaree, crampe abdominale. Euforia iniţială dispare aproape total, iar dispoziţia persoanei devine constant negativă şi tensionată.

Este adevărat că are loc o scădere ponderală, dar consumul cronic pe termen lung implică riscuri de inducere a psihozelor, caracterizate prin comportament agresiv şi tulburări de personalitate.

Problema este atât de serioasă, încât a fost luată în studiu de către Administraţia Medicamentelor şi Alimentelor (FDA) din SUA. Directorul acestei agenţii, dependentă de Ministerul Sănătăţii al Guvernului american, Michael Levy, declara: „Noi credem că aceste produse nu ar trebui să fie utilizate de consumatori“.

La noi în ţară, problema suplimentelor alimentare cade în seama unei comisii comune, ai cărei membri fac parte din Ministerul Agriculturii şi Ministerul Sănătăţii (MS). Responsabilitatea pentru punerea pe piaţă a preparatelor revine, însă, Ministerului Agriculturii, care trebuie doar să notifice Ministerului Sănătăţii lista suplimentelor alimentare aprobate. După informaţiile pe care le posed, activitatea în comisia menţionată lasă mult de dorit, ceea ce creează posibilitatea unor imperfecţiuni în verificarea acestor produse.

Deoarece, de cele mai multe ori, nu există studii controlate riguros asupra siguranţei acestor produse pentru consumator, sugerăm autorităţilor în drept să transfere responsabilitatea aprobării utilizării lor la Agenţia Naţională a Medicamentului.