Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Prevenirea balonării și flatulenței prin schimbarea obiceiurilor alimentare

Prevenirea balonării și flatulenței prin schimbarea obiceiurilor alimentare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Elena Blănaru - 16 Octombrie 2023

Oricine a experimentat cel puțin o dată neplăcuta senzație de balonare. Formarea de gaze în interiorul intestinului este un proces normal, natural. Eliminarea acestora este, iarăși, un fenomen firesc - în medie, o persoană elimină gazele intestinale de 14 ori pe zi, fie că o face conștient sau inconști­ent. Când fenomenul este frecvent, sonor sau când gazele au un miros perceptibil, flatulența poate fi o problemă foarte stânjenitoare. Pentru alte persoane, o problemă este reprezentată mai degrabă de durerea cauzată de aceste gaze și de distensia abdomenului. 

De unde provin gazele din intestinul nostru? De regulă, din două surse: din aerul înghițit și din metabolismul bacteriilor rezidente aici. Mare parte din aerul pe care îl înghi­țim zilnic este eliminat pe aceeași cale, pe gură, însă o cantitate mică trece în intestin și este eliminată la nivel recto-anal. Înghițim aer de fiecare dată când vorbim, mai ales dacă o facem într-o stare de agitație, fiind supărați, emoționați, nervoși etc. Înghițim aer și când mâncăm, când mestecăm gumă, fumătorii înghit destul de mult aer.

Bacteriile intestinale produc gaze când metabolizează hrana ajunsă în intestin, în special în intestinul gros. Aici ajung resturi alimentare nedigerate, cele mai comune fiind fibrele (din fructe, fasole, mazăre, ovăz); fructoza (din fructe precum prunele, perele, strugurii, smochinele, curmalele; legume precum ceapa, sparanghelul, anghinarea; grâu; băuturile și dulciurile îndulcite cu fructoză); rafinoza (din varză, broccoli, conopidă, fasole); sorbitolul (din gumele de mestecat fără zahăr, dulciuri, suplimente alimentare și medicamente); lactoza (din lapte).

Primele lucruri pe care le putem face pentru a preveni balonarea și flatulența vizează obiceiurile alimentare. Astfel, servitul meselor într-un mediu liniștit și mestecatul pe îndelete sunt de mare ajutor. Nu este recomandată evitarea completă și definitivă a alimentelor responsabile de formarea gazelor, majoritatea dintre ele fiind importante pentru o alimentație sănătoasă, echilibrată și variată. Se recomandă însă evitarea lor pentru câteva zile și introducerea lor graduală în dietă, unul câte unul, în cantități mici (de pildă, două linguri de fasole). Dacă se constată că unele alimente produc disconfort chiar și în cantități mici, vor fi evitate doar acelea. 

Fibrele sunt o componentă esen­țială a unei diete sănătoase, contribuind la reglarea glicemiei, a nivelului de colesterol, conferind astfel protecție cardiovasculară și susți­nând sănătatea microbiotei. Dieta modernă este foarte săracă în fibre, de aceea organismul nu este adaptat la cantitatea pe care o furnizează o farfurie de iahnie de fasole, de exemplu, sau de mâncare de varză. Este necesară creșterea treptată a aportului de alimente bogate în fibre, pentru a permite mucoasei intestinale și microbiotei să se adapteze. De asemenea, de mare ajutor poate fi un supliment alimentar cu enzime care să susțină digestia fracțiilor prezentate mai sus. Acest supliment trebuie să conțină amilază, celulază, lactază, beta-glucanază, galactozidază, glucoamilază și alte enzime care degradează moleculele ce pot ajunge nedigerate în colon, unde vor fi fermentate de microbiotă.

Referitor la fermentație, este bine de știut că aceasta reprezintă procesul natural de respirație al bacteriilor, drojdiilor și al altor microorganisme. Prin acest proces, microorganismele cu care conviețuim își obțin energia necesară supravie­țuirii, iar de bunăstarea lor depinde și bunăstarea noastră. În mediul online și nu numai circulă diferite opinii cu privire la consumul de fructe, opinii care nu sunt susținute știin­țific. Iată două exemple: 

Fructele trebuie consumate doar pe stomacul gol. Argumentul pentru această idee face referire la faptul că fructele încetinesc digestia, făcând ca alimentele să stea mai mult timp în stomac, să fermenteze și chiar să putrezească. Mai mult, consumate după masă, fructele determină balonare și alte manifestări gastrointestinale. Ca orice lucru fals, și acesta are un sâmbure de adevăr: fibrele din fructe pot încetini pasajul gastric și pot determina balonare, dar ele nu fermentează în stomac și în nici un caz nu fac mâncarea să putrezească, pentru că pH-ul acid al stomacului nu permite acest lucru. Timpul prelungit pe care îl petrec alimentele în stomac este în favoarea noastră, pentru că ne împiedică să mâncăm exagerat şi ne simțim sătui mai multă vreme. Cât privește balonarea, fibrele din fructe pot balona indiferent dacă au fost consumate pe stomacul gol sau după masă.

Fructele trebuie mâncate dimi­nea­ța. Da, un fruct mâncat diminea­ța este binevenit, pentru că ne împrospătează, ne oferă un boost de energie și ne poate da o stare de bine general, dar acest lucru este valabil în orice moment al zilei. Ideea conform căreia fructele consumate după-amiază cresc glicemia, determinând creștere în greutate nu are nici un fundament științific. Orice aliment care conține carbohi­drați (indiferent că este vorba despre fructe, cereale, leguminoase) face să crească glicemia. Acest lucru se datorează trecerii în sânge a glucozei pe care alimentul respectiv o conține și de care toate celulele corpului au nevoie pentru a-și obține energia. Aceste procese nu se petrec diferit după ora 14:00. Modificările sunt prea mici pentru a influența rata metabolică.

Citeşte mai multe despre:   nutriție