Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Prevenirea complicaţiilor la diabetici
Diabetul zaharat este o afecţiune cronică (o afecţiune care durează toată viaţa), de aceea, odată diagnosticat, este necesară prevenirea sau întârzierea apariţiei complicaţiilor.
Persoanele diagnosticate cu diabet zaharat pot preveni sau întârzia apariţia complicaţiilor cronice ale acestuia prin controlul periodic al glicemiei şi prin controlul altor factori de risc. Dintre factorii implicaţi în apariţia complicaţiilor la nivelul aparatului cardiovascular, factori care pot fi controlaţi de pacient, fac parte obezitatea (prin atingerea şi menţinerea unei greutăţi corporale adecvate), hipertensiunea arterială şi dislipidemia (prin respectarea tratamentului recomandat de către medicul specialist). Sedentarismul, stresul, o dietă bogată în calorii, dar şi anumite obiceiuri alimentare nesănătoase (cum ar fi consumul exagerat de grăsimi şi dulciuri, consumul exagerat de carne roşie, de alimente de tip fast-food şi consumul exagerat de băuturi răcoritoare) sunt duşmani serioşi ai sănătăţii noastre. Monitorizarea şi controlul glicemiei este condiţia esenţială pentru a preveni apariţia complicaţiilor cardiovasculare ale diabetului zaharat. Valori mari ale glicemiei, pentru perioade îndelungate de timp, pot duce la apariţia complicaţiilor, chiar dacă în aparenţă este o stare generală de bine. În cazul în care sunt depistate precoce, unele complicaţii pot fi tratate, astfel încât leziunile organice produse pot fi stopate, evoluţia lor poate fi încetinită sau, uneori, aceste leziuni pot fi vindecate. În afara controlului glicemiei, respectarea regimului alimentar recomandat şi păstrarea unei greutăţi adecvate sunt alte condiţii cu rol important în prevenirea apariţiei complicaţiilor cardiovasculare. Exerciţiile fizice cresc eficacitatea insulinei Mai mult, un program zilnic de exerciţii fizice are avantajul de a creşte eficacitatea insulinei. Pentru început, pacientul diagnosticat cu diabet zaharat poate încerca mersul în ritm moderat, folosind pedometrele (aparate care monitorizează numărul de paşi efectuaţi). Sub coordonarea unui medic specialist şi a unui kinetoterapeut, va fi întocmit un program individualizat de exerciţii fizice, exerciţii care vor putea fi efectuate ulterior şi acasă. Activitate fizică regulată, de cel puţin 30 de minute pe zi, înseamnă orice efort fizic care creşte frecvenţa cardiacă (inclusiv munca în gradină sau alte activităţi efectuate în jurul casei). Nu este neapărat necesară desfăşurarea unor activităţi epuizante sau înscrierea la o sală de gimnastică. Persoanele care suferă de diabet pot duce o viaţă activă normală, testându-şi periodic nivelurile glicemiei şi modificându-şi stilul de viaţă. Pentru pacienţii diagnosticaţi cu diabet zaharat este foarte dificil să accepte faptul că schimbarea stilului de viaţă este extrem de importantă pentru succesul terapeutic. Se poate spune că orice persoană diagnosticată cu diabet zaharat poate preveni sau întârzia apariţia complicaţiilor cronice ale bolii prin controlul periodic al glicemiei şi modificarea stilului de viaţă prin exerciţii fizice şi dietă adecvată.