Prevenirea şi combaterea gripei prin tratamente naturiste

În perioada actuală, de trecere de la toamnă la iarnă, tot mai multe persoane, mai ales copii şi bătrâni, acuză îmbolnăviri la nivelul aparatului respirator, ca urmare a diminuării rezistenţei la infecţii virale şi imunităţii generale a organismului. Prin respiraţie, mai ales în medii contaminate, este introdus, pe căile respiratorii, aer rece şi umed, uneori încărcat cu diferiţi agenţi patogeni. Acesta este mediul prielnic de instalare a gripei, o boală virală şi contagioasă, destul de frecventă.

Cel mai frecvent, gripa debutează în luna octombrie, atinge un maximum în luna decembrie şi se încheie abia în luna mai, ceea ce arată că timp de 6 luni oamenii sunt expuşi la riscul de a contracta o formă de gripă, uşoară sau agravantă.

Transmiterea gripei se realizează, de la persoane bolnave, prin picăturile de salivă emise odată cu tusea, strănut sau vorbire, punând în pericol viaţa celor din jur, mai ales la copii, bolnavi cu afecţiuni cronice, persoane slăbite şi în vârstă de peste 65 de ani, cu carenţe vitaminice acute şi cu sistemul imunitar scăzut.

După o incubaţie de câteva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse uscată, iritantă, strănut, febră mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzaţie acută de frig, nas şi urechi înfundate, dureri de cap, lăcrimare, dureri şi roşeaţă în gât, răguşeală, dureri articulare şi musculare, indispoziţie, oboseală, lipsa poftei de mâncare, somnolenţă, stare de slăbiciune şi de astenie asociată cu transpiraţie. La 2-3 zile după debut, apare dificultatea la înghiţit, dureri în gât, arsuri în piept şi tuse seacă dureroasă, limba devine încărcată, iar mucoasa faringiană se înroşeşte. În formele normale de gripă, febra dispare în 5-7 zile, dar poate să persiste tusea şi oboseala încă mai multe zile.

Deşi pare o boală banală, cu o durată normală de numai 6-7 zile, gripa trebuie să fie tratată cu mare grijă pentru a evita o suprainfecţie cu evoluţie agravantă. În acest caz, apar complicaţii pulmonare (bronşită, laringită, sinuzită, angină, pneumonie severă), neurologice şi digestive (greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivită, meningită, otită, pericardită şi miocardită. Precauţii suplimentare se impun la copiii mici, bătrâni, femei gravide, persoane cu boli cardiace şi respiratorii, care fac forme severe de gripă.

Tratamentele fitoterapeutice

La copii, bătrâni şi chiar la adulţi, contra gripelor şi a oricăror viroze respiratorii dau bune rezultate tratamentele naturiste care sunt mai puţin agresive în comparaţie cu antibioticele. Folosirea preparatelor cu antibiotice ar fi indicată numai în cazul când apare o suprainfecţie bacteriană.

Medicina naturistă prezintă un larg arsenal de procedee cu care se poate interveni în mod eficient. Mai întâi sunt recomandate ceaiurile fierbinţi din plante medicinale cu proprietăţi neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive şi de protecţie faţă de contaminarea virotică. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparată din scoaţă de salcie.

Urmează siropurile cu extracte din plante, care ameliorează simptomele din afecţiunile cronice şi acute ale tractului respirator, având efecte expectorante, bronholitice, mucolitice şi antiinflamatoare. Sunt eficiente şi pastilele de supt pe bază de extracte din plante, cu gust de căpşuni, zmeură, lămâie, portocale şi anason. Extern se aplică un unguent corporal cu mentol şi camfor care se foloseşte ca masaj şi ajută la calmarea iritaţiilor pe căile respiratorii şi ameliorarea durerilor musculare, de tâmple şi de spate.

În uz intern, pentru tratarea gripei sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei şi de soc (câte 1-2 linguriţe la o cană de apă) din care se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite cu miere de albine, având acţiune sudorifică prin declanşarea transpiraţiei.

Busuiocul şi echinaceea: remedii-cheie contra gripei

Busuiocul este recomandat în inhalaţii cu decoct sau în consum intern sub formă de ceai fierbinte cu miere, pentru revitalizarea rapidă a organismului şi stoparea procesului gripal, mai ales în faza de debut. Într-un tratament de şoc se vor consuma zilnic 4-5 căni cu infuzii de busuioc, îndulcite cu miere, la intervale de o oră. Dacă apare febra ridicată se adaugă 1-2 linguriţe de mentă.

O altă specie de mare valoare este Echinaceea, folosită sub formă de extract, tinctură sau comprimate, care se administrează de câteva ori pe zi, ca mijloc terapeutic de bază în întărirea sistemului imunitar.

Formule cu amestecuri foarte eficiente sunt:

- flori de tei şi soc, frunze de mentă, herba de nalbă mare şi fructe de măceş;

- flori de tei, frunze de salvie şi eucalipt;

- flori de tei, soc şi muşeţel, herba de cimbrişor şi sovârv, rădăcină de cerenţel şi scorţişoară (infuzie îndulcită cu miere);

- flori de tei şi soc, herba de ţintaură şi păpădie, scoarţă de salcie şi conuri de hamei;

- flori de tei, soc, muşeţel, lumânărică, porumbar şi scoarţă de salcie (decoct cu efecte sudorifice în infecţiile gripale);

- flori de tei, soc, salcâm şi trifoi roşu, frunze de coacăz negru şi urzică, herba de sovârv şi scoarţă de salcie (infuzie îndulcită cu miere).

Efectele acestor ceaiuri cresc simţitor dacă se adaugă o linguriţă de scorţişoară şi cuişoare, măcinate fin, care au acţiune antivirotică.

Alte preparate valoroase sunt:

- tinctură din 4 linguri de rădăcini de păpădie tocate mărunt şi macerate 3-4 ore în 500 ml rachiu; se bea câte un păhărel de trei ori pe zi pentu combaterea frisoanelor ;

- bitter suedez, din care se ia câte o linguriţă de trei ori pe zi în ceai sau apă, cu 30 de minute înainte de mese, cu efecte în răceală, gripă şi tuberculoză.

Tratamente externe

- inhalaţii cu aburi fierbinţi din infuzie de busuioc, mentă, muşeţel şi chimion sau picături de ulei de pin şi lavandă (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);

- frecţii cu oţet aromatizat cu flori de lavandă (40 g), frunze de mentă (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrişor (10 g) şi fructe de ienupăr (10 g); din amestec se iau 100 g la un litru oţet care se macerează 7 zile, se strecoară şi se fac frecţii pe piept;

- frecţii cu macerat din boabe de ienupăr (zdrobite şi lăsate 7 zile în 250 ml alcool 40%) sau cu oţet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceaţă) în 100 ml alcool 70% şi 900 ml oţet; se strecoară prin tifon cu stoarcere şi se fac 2-3 masaje pe zi;

- băi fierbinţi la picioare cu flori de soc şi fân, sare (6 linguri la 2 litri apă) sau făină de muştar (250 g şi o lingură sare la 5 litri apă) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apă fierbinte.

Apiterapia recomandă tinctura de propolis 20%, din care se iau 20-30 de picături într-un păhărel cu apă sau lapte, de 2-3 ori pe zi, cu o oră înainte de mese, având acţiune puternic antivirală;

Ce mâncăm şi ce nu?

În primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentaţie uşoară, cu multe lichide (1,5-2 litri pe zi) sub formă de ceaiuri medicinale, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, tomate) şi sucuri de fructe (lămâi, portocale, grepfrut, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinţi care usucă mucoasele şi favorizează pătrunderea bacteriilor în corp. Lichidele consumate des păstrează faringele umed, evită îngroşarea secreţiilor şi facilitează eliminarea lor, în timp ce siropurile realizează o peliculă pe pereţii faringelui, contribuind la reducerea iritaţiilor.

Supa caldă, preparată cu mult pătrunjel şi mărar, reduce procesele inflamatoare de pe căile respiratorii superioare, calmează tusea şi strănutul şi reduce debitul secreţiilor nazale.

Treptat, se introduc în hrana zilnică lapte cald, iaurt, frunze proaspete de mărar mestecate permanent şi crudităţi (salată verde, broccoli, varză, sfeclă roşie, morcov, castraveţi, tomate, pătrunjel, ceapă, ridichi, hrean, ardei roşu, 2-3 căţei de usturoi înghiţiţi între mese). Se mai adaugă rasol din carne de vită, paste făinoase, compoturi îndulcite cu miere de albine şi fructe zemoase (caise, mere).

Regimul de viaţă

La copiii mici, cu febră mare, se fac împachetări cu oţet de mere şi apă (1:1) sau băi generale cu apă la temperatura sub 350C, pe durata de maxim 5 minute; după baie se pun comprese cu suc de lămâie îmbibat pe o pânză pusă în jurul gâtului şi pe piept, peste care se înfăşoară un şal din lână, cu urcare imediată în pat pentru a declanşa transpiraţia.

La bolnavii adulţi se recomandă comprese calde pe piept cu brânză de vaci, terci de mămăligă, argilă sau făină de muştar negru. De asemenea, se pot face băi cu ace de pin la temperatura de 35-380C, timp de o oră. Nu se fac băi fierbinţi la persoanele care suferă de varice, infecţii ale pielii şi tulburări de ritm cardiac. Separat se fac băi zilnice de picioare la temperatură progresivă, începând cu 350C şi urcare până la 400C, timp de 10-15 minute, având efecte în stoparea infecţiilor.

În încăperea bolnavului de gripă este indicat aerul umezit cu recipiente pline cu apă aşezate pe calorifer.