Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Prevenţia prin fitoterapie a cancerului de colon
Este unanim recunoscut că, în prevenirea şi declanşarea cancerului de colon şi rect, alimentaţia are rolul cel mai important. Unele alimente au proprietatea de a proteja organismul împotriva cancerului, în timp ce alte alimente măresc riscurile de îmbolnăvire.
Statisticile mondiale arată că frecvenţa acestei boli este mai ridicată în ţările avansate economic, unde se consumă o hrană rafinată, supusă unor procese lungi de prelucrare termică şi chimică. Aceasta provoacă o creştere a acidităţii din aparatul digestiv şi apariţia unor leziuni pe ţesuturi.
Consumatorii de produse carnare, prelucrate cu aditivi chimici, simt o oboseală permanentă, lipsă de energie şi sunt predispuşi la tot felul de boli.
Este deosebit de important să se adopte un control riguros al cantităţii de hrană zilnică şi o conduită alimentară protectivă încă din anii tinereţii. Este greşită ideea că numai la bătrâneţe trebuie să ne hrănim corect. Prin abuzurile alimentare din timpul tinereţii şi al maturităţii este posibilă apariţia cancerului, mai întâi la organele componente ale aparatului digestiv (esofag, stomac, intestine, rect). S-a constatat că 50% dintre cancerele de colon sunt legate de supraalimentaţie şi exces ponderal.
Un pericol actual este şi ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substanţe cancerigene, cum ar fi nitriţii proveniţi din nitraţii îngrăşămintelor chimice azotate. Aceleaşi efecte negative prezintă şi unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), preluate din exterior odată cu alimentele şi transformate enzimatic la nivelul stomacului în substanţe cancerigene, cu extindere în colon, stomac şi ficat.
Ce se recomandă? Studiile arată că o alimentaţie bogată în fructe, legume, fibre vegetale celulozice reduce, în mod semnificativ, riscul apariţiei cancerului. Efecte benefice au curele cu sucuri naturale din fructe şi legume proaspete (timp de două luni), precum şi laptele dulce şi acru, ştiind că lactoza stimulează activitatea bacteriilor care asigură protecţia mucoaselor intestinale.
Zilnic se recomandă a se consuma:
- legume proaspete cum ar fi: salată verde, spanac, pătrunjel, păstârnac, morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză albă şi roşie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copţi, ridichi, fasole verde şi fasole cu bobul mare, mazăre verde, bame, linte, napi, gulii, usturoi, ceapă, creson şi hrean;
- fructe proaspete (piersici, cireşe, mere roşii, pere, struguri roşii, pepene verde, coacăze, căpşuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, portocale, lămâi, grapefruituri roşii, curmale, migdale, stafide, rodii);
- alimente cu fibre celulozice care nu sunt digerate în stomac şi au efecte protectoare asupra mucoaselor intestinale, prin evitarea constipaţiei, grăbirea eliminării materiilor fecale din colon şi reducerea timpului de contact al unor factori cancerigeni cu mucoasa intestinală. Necesarul de fibre alimentare nedigerabile, cu efecte atât preventive, cât şi curative, ar fi de 16-30 grame pe zi.
La aceste alimente cu efecte favorabile se pot adăuga: pâine integrală, germeni de grâu, tărâţe, orez, soia, carne slabă de peşte şi pui, lapte acru degresat, brânzeturi nefermentate de vacă sau capră, ouă proaspete (două-trei pe săptămână), miere de albine şi drojdie (30-50 g pe zi).
În locul grăsimilor animale se vor folosi uleiurile vegetale de măsline, floarea-soarelui, porumb, soia şi dovleac, obţinute prin presare la rece şi în cantităţi reduse.
Întrucât unele legume şi fructe conţin enzime care atacă substanţele cancerigene din intestine, este indicat să se prepare hrana vie, conform reţetelor din bucătăria fără foc.
Să nu se neglijeze usturoiul, care dă rezultate foarte bune în cancerele de stomac şi colon, dacă se consumă zilnic câte doi-trei căţei cruzi sau ca mujdei pe o perioadă limitată, în funcţie de toleranţa fiecărei persoane.
O propunere de regim alimentar adecvat implică zilnic patru-cinci mese care constau din:
- la trezire se bea o cană cu bulion de cartofi fierţi cu legume şi adaus de tărâţe şi seminţe de in;
- la micul dejun se consumă lapte acru cu tărâţe, seminţe de in sau făină de urzici şi măceşe, urmate de fructe proaspete;
- la dejun se consumă cartofi copţi, lapte acru, o felie de pâine integrală, legume crude, usturoi şi ceapă, suc de legume crude, varză acră nesărată şi zeamă de varză acră diluată;
- la ora 17:00 se bea un ceai cu pâine integrală;
- la cină se repetă alimentaţia de la prânz.
În primele zile de regim se consumă puţină hrană şi apoi se trece la cantităţi normale cu supe de pasăre, supe de morcov sau de orez, brânză de vaci, spanac fiert, grâu încolţit (100 g/zi), salată de sfeclă roşie, morcov sau castraveţi, sucuri de legume proaspete în amestec (morcov, sfeclă roşie, ţelină, păstârnac, pătrunjel rădăcini), luate dimineaţa pe stomacul gol, având rol de oprire a multiplicării celulelor canceroase.
Permanent se vor consuma fructe proaspete (300-500 g/zi) dintre care să nu lipsească mere roşii, cireşe, piersici, fructe de pădure.
Vitaminele naturale au efecte deosebite în prevenirea şi combaterea cancerelor de colon, rect, stomac şi ficat. În primul rând sunt benefice vitaminele antioxidante (A, C, E), care distrug radicalii liberi declanşatori ai tumorilor maligne, dar şi vitamina B6 care protejează femeile de cancer de colon.
Tratamentul fitoterapeutic
De foarte multe ori, tratamentele naturiste sunt de mare ajutor atât prin efectul direct asupra bolii canceroase, cât şi prin stimularea capacităţii imunitare a organismului în lupta împotriva agresiunii unor factori cancerigeni, interni sau externi. Tratamentele naturiste se pot asocia în orice fază a bolii, indiferent de localizarea ei şi de vârsta pacientului.
Cu efecte imunostimulatoare în ridicarea capacităţii de rezistenţă generală a organismului sunt cunoscute multe plante medicinale preparate în diferite forme. În primul rând este apreciată Echinaceea, dar şi alte plante cu proprietăţi imunostimulatoare ca muşeţelul sau ginsengul.
În consum intern, sub formă de ceaiuri sau tincturi, se mai folosesc:
- gălbenele - infuzie luând câte o cană de trei ori pe zi sau tinctură - câte 30 picături de trei ori pe zi;
- busuiocul de câmp - infuzie luând câte o cană de două-trei ori pe zi, având efecte anticanceroase la nivelul intestinelor şi stomacului;
- cătina albă, preparată sub formă de ulei, care se consumă câte o lingură de trei ori pe zi, înainte de fiecare masă, cu puţină miere;
- obligeana se consumă sub formă de infuzie sau macerat din rădăcini - câte 30 picături de trei-patru ori pe zi, cu 30 minute înainte de mese, având efecte anticancerigene la nivelul colonului şi al organelor adiacente (ficat, pancreas, splină);
- lichenul de piatră se ia sub formă de pulbere fină (câte patru-şase linguriţe pe zi, pe stomacul gol) sau sub formă de tinctură sau de infuzie, având puternice efecte antitumorale la nivelul tubul digestiv;
- cimbrul de cultură se ia ca infuzie (două-trei căni pe zi), pentru efecte deosebite contra tumorilor din stomac şi colon;
- trifoiul roşu se ia sub formă de pulbere fină (3 grame în puţin vin alb) sau ca infuzie (trei-patru ceaiuri pe zi) cu proprietăţi anticancerigene la nivel colono-rectal şi a altor organe;
- rapiţa se ia sub formă de suc proaspăt, obţinut prin presarea tulpinilor şi a frunzelor (două linguri suc în 250 ml apă), care se fierbe cinci minute şi se beau două-trei căni pe zi, având efecte anticanceroase;
- ceaiul verde are efecte protectoare faţă de diferite tipuri de cancer, inclusiv la nivelul colonului.