Primăvara ne reîncărcăm bateriile

Primăvara produce întotdeauna schimbări climatice importante, mai ales în zona noastră, temperat-continentală. Tot ce înseamnă viaţă pe pământ în această perioadă are o deschidere spre renaştere, revigorare, evoluţie, sănătate, progres. În această perioadă se produce tonifierea organismului anemiat după o iarnă lungă.

Soarele dă mai multă lumină, vremea se mai încălzeşte, aerul se primeneşte, pământul se dezmorţeşte, apele sunt mai zglobii. Lumea vegetală prezintă condiţii prielnice pentru a înverzi, a înflori şi apoi pentru a rodi. Existenţa hranei vegetale permite întremarea după o iarnă păguboasă şi însănătoşirea după bolile ce au profitat de condiţii vitrege pentru a se cuibări.

Şi omul, ca orice vieţuitoare, este influenţat de primăvară, dar toate „îmbunătăţirile“ artificiale de care se înconjură pentru a-şi moderniza şi uşura existenţa formează un „clopot de sticlă“ care îl fereşte de multe rele, dar şi de binele pe care îl poate face natura.

Dacă locuitorii din ţările asiatice şi încă unii din mediul rural de la noi au de milenii obişnuinţa de a contempla şi de a se contopi cu natura, făcând o adevărată filosofie de viaţă pentru fenomenele naturii, oamenii moderni ai secolului al XXI-lea trebuie să reînveţe cum să împărtăşească din beneficiile naturii, în general, şi ale primăverii, în special.

Este comod să ai încălzire centrală, cu mecanisme capabile să sesizeze orice variaţii de fracţiune de grad, corectând pe loc abaterile. Încăperile, mai ales cele de lucru, nu mai au ferestre, fiind mult mai comod cu lumină artificială puternică, adierea vântului finnd asigurată de ventilator şi aclimatizare, umezeala pământului de umidificator, aroma florilor şi a ierbii de odorizant, plantele de plastic iau locul celor adevărate, asigurând o atmosferă plăcută, dar ireală şi, în final, nesănătoasă.

Cum putem să ne bucurăm de beneficiile primăverii?

Răspunsul e simplu: sistematic, cu seriozitate şi cu dorinţa sinceră de a comunica cu natura, de a respecta câteva reguli minime. Pentru a ne bucura de soare, aer proaspăt şi linişte trebuie să ne plimbăm sau să facem sport zilnic sau să lucrăm în aer liber măcar două-trei ore. În cazul în care timpul nu ne permite, este util ca măcar drumul până la serviciu să fie făcut pe jos (2-3 kilometri). În aceste condiţii, plămânii şi creierul se oxigenează mai bine, inima se tonifică şi tensiunea arterială se normalizează, aparatul locomotor devine mai plin de forţă şi mobilitate, infecţiile cronice, osteoporoza, avitaminoza se corectează.

Nu numai organismul uman are de câştigat. Şi psihicul în mijlocul naturii se echilibrează, împrumutând de la liniştea, gingăşia şi frumuseţea naturii mai multă seriozitate, optimism, maturitate. În trecerea noastră zilnică printr-un parc, stradă cu spaţii verzi, ogor sau grădină, avem ocazia să ne bucurăm de culoarea unor flori, gingăşia unor gâze, de grandoarea cerului senin şi de strălucirea soarelui. Cu sau fără voia noastră, aceste elemente din natură fac omul mai cooperant, bucuros de viaţă şi îi induc un somn mai odihnitor.

Şi relaţiile sociale se pot îmbunătăţi primăvara, când oamenii se pot întâlni în faţa blocului sau a porţilor, la ţară, când întovărăşirea la o plimbare, joc de şah sau la muncile agricole leagă prietenii.

Omul, ca vieţuitoare complexă, are nevoie de echilibrul bio-psiho-social pentru a-şi periclita cât mai puţin existenţa. Deoarece desprindera sa din mijlocul naturii s-a făcut de relativ mult timp, reîntoarcerea la complexitatea şi sănătatea naturii este o soluţie garantată de „dezintoxicare“ şi „reîncărcare a bateriilor“ pentru viaţa modernă.