Primele zile ale nou-născutului

Perioada de nou-născut este acea etapă din viaţă ce corespunde primei luni după naştere, fiind considerată una de adaptare a copilului la viaţa extrauterină. Această perioadă se împarte în perioada neonatală precoce, care durează şapte zile de la naştere, şi în perioda neonatală tardivă, care durează următoarele trei săptămâni.

După gradul de dezvoltare la naştere, nou-născutul se apreciază ca fiind născut la termen, postmatur, subponderal, prematur sau dismatur.

Prematur este considerat nou-născutul cu o greutate la naştere de şi sub 2.500 g, o lungime de 35-45 cm şi o vârstă de gestaţie între 24-37 săptămâni.

Dismatur sau nou-născut cu greutate mică la naştere este nou-născutul subnutrit intrauterin, a cărei greutate sub 2.500 g la naştere este inferioară vârstei lui de gestaţie.

Subponderal este considerat nou-născutul cu greutate la naştere între 2.500 g şi 3.000 g, a cărui lungime este normală, iar vârsta de gestaţie depăşeşte 37 de săptămâni.

Postmatur se consideră nou-născutul care depăşeşte vârsta de gestaţie de 9 luni de sarcină.

Nou-născutul la termen prezintă la naştere următoarele date antropometrice:

- greutate între 3.000-3.500 g;

- lungime: în jur de 50-52 cm;

- perimetrul cranian: 34-35 cm;

- perimetrul toracic: 31-32 cm;

- circumferinţa umerilor: 34-35 cm.

Fetiţele au o greutate la naştere mai mică decât băieţii. Capul nou-născutului este relativ mare şi reprezintă ¼ din lungimea totală a corpului, neurocraniul fiind mult mai dezvoltat decât viscerocraniul. Gâtul este scurt, iar toracele are formă de trunchi de con, aşezat cu baza în jos. După instituirea respiraţiei, forma toracelui se modifică, devine aproape cilindrică cu diametrul anterio-posterior turtit, iar coastele orizontalizate. Respiraţia este superficială, de tip abdominal, cu o frecvenţă de 40-45 respiraţii pe minut. Abdomenul este mare, cu un diametru de aproximativ 31-33 cm. Mâinile şi picioarele sunt relativ scurte.

Pielea nou-născutului impune îngrijiri speciale

Pigmentarea pielii începe în primele săptămâni. Culoarea roz este uşor marmorată, fiind dată de vascularizaţia bogată a tegumentelor, pentru ca apoi să devină roşiatic-aprins, ca urmare a eritemului ce apare în următoarele zile.

Pielea nou-născutului prezintă o mare fragilitate faţă de acţiunea unor agenţi fizici, clinici şi infecţioşi. După contactul cu urina şi scaunul, care sunt acide, apar eriteme la nivelul regiunii fesiere, pelvine şi la nivelul coapselor. Eritemul poate apărea şi în alte regiuni ale corpului, din cauza îmbrăcămintei necorespunzătoare. Din aceste motive, îngrijirea pielii bebeluşilor trebuie să respecte cu stricteţe regulile de igienă.

Ce alte caracteristici prezintă bebeluşii

Secreţiile glandelor salivare şi lacrimale sunt sărace. Unghiile nou-născutului acoperă vârful degetelor. Cartilagiile pavilioanelor urechilor şi bonturile lor sunt bine dezvoltate, având o consistenţă şi o structură normală.

Cordonul ombilical este ligaturat şi secţionat imediat după naştere. Bontul şi plaga ombilicală necesită o îngrijire deosebită. Evoluţia normală a bontului şi plăgii ombilicale urmează trei faze succesive: mumifierea bontului şi căderea în ziua a zecea după naştere. Plaga ombilicală reprezintă o poartă importantă pentru infecţii.

ţesutul celular subcutanat este mai dezvoltat pe faţă şi pe membre şi mai puţin dezvoltat pe torace şi abdomen. Ţesutul muscular este slab dezvoltat.