Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Probiotice: pro şi contra
Relativ frecvent, pe micile ecrane ale tuturor posturilor de televiziune sunt promovate produse probiotice care fie reglează tranzitul intestinal, fie întăresc sistemul imunitar.
Dar, la urma urmei ce sunt probioticele? Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) le defineşte ca microorganisme vii care atunci când sunt ingerate în cantitate suficientă exercită efecte pozitive asupra sănătăţii. Majoritatea acestor bacterii aparţin genului Lactobacilus şi Bifidobacterium, prezente de altfel şi în flora intestinală normală. Ajunse în colon, ele se înmulţesc o perioadă exercitându-şi efectele. În supermarketuri sau în farmacii ele sunt prezente sub forma unor produse lactate (iaurturi) sau suplimente alimentare. Într-un articol recent (iunie 2010), dintr-o cunoscută publicaţie ştiinţifică din Franţa, Patricia Chairopoulos se întreabă "merită să consumăm probiotice?". Se trec în revistă câteva dintre presupusele efecte benefice şi anume: - accelerarea tranzitului intestinal se realizează prin consumarea de 1-3 iaurturi cu bifidus activ în fiecare zi. Mecanismul prin care se produce acest efect este deocamdată necunoscut. Autoarea atrage atenţia asupra faptului că efectele nu apar decât la anumite suşe de bifidus, în timp ce fabricanţii utilizează şi varietăţi ale acestora pentru care nu există teste ştiinţifice riguroase; - prevenirea gastro-enteritelor la copil a fost verificată pe 928 de copii de la o creşă dintr-o localitate franceză. Copiii au fost împărţiţi în două loturi, unul dintre ele primind un produs cu lactobacil, iar celălalt fără. S-a observat, după şase luni, că numărul de cazuri de boală diareică a fost mai mic cu o treime la lotul care a primit bacilii lactici. La adulţi, unele probiotice sunt administrate sub formă de pliculeţe, după tratamentele cu antibiotic, pentru a repopula flora intestinală. Există şi unele date că utilizarea acestora ar calma simptomele neplăcute din sindromul de intestin iritabil, după o utilizare de o lună; - se pare, totuşi, că aceste produse ar stimula obezitatea infantilă dacă sunt utilizate timp îndelungat; - în legătură cu capacitatea de stimulare a imunităţii nu există deocamdată certitudini. Există însă unele demonstraţii făcute cu produsul Actimel, la sportivi, bătrâni şi sugari. Autoarea sus-menţionată atrage însă atenţia că dozele utilizate în studiile sus-menţionate erau de 2-5 ori mai mari decât cele indicate pe produs; - rolul probioticelor în alergiile infantile este de asemenea discutat. Se pare că aceste preparate ar avea rolul de a exercita un efect pozitiv asupra imunităţii, rezultatele de până acum fiind semnificative pentru dermatita atopică. Este de menţionat că într-un gram de iaurt probiotic se găsesc o sută de milioane de bacterii, cantitate mult superioară celei recomandate medical (10 milioane/gram) pentru menţinerea unei flore intestinale normale. Supravieţuirea maximă a unui probiotic în intestin poate fi de la 2-20 zile, ceea ce impune un consum regulat în vederea obţinerii unor eventuale beneficii. Din această cauză aproximativ 70% din consumatorii europeni consideră că preţul preparatelor cu probiotice este nejustificat de mare. Amintim totodată că probioticele nu sunt medicamente, că nu au efect imediat şi că nu fac minuni. De aceea se recomandă utilizarea lor numai după un diagnostic precis şi o recomandare medicală. A lua produse probiotice când nimic nu te supără este o risipă inutilă.