Probioticele întăresc sistemul imunitar

Existența așa-numitelor bacterii bune în organism este cunoscută de la începutul secolului trecut, când microbiologul Ilia Ilici Mecinikov, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1908, a descoperit și explicat procesul fagocitozei, prin care agenții patogeni ajunși în organism sunt înglobați și digerați de către fagocite, un tip de celule sanguine care fac parte din sistemul imunitar al organismului. Pe lângă rolul important pentru digestie, probioticele sunt parte integrantă a sistemului imunitar.

Autor al unor lucrări de pionierat pentru medicina și știința universală, Ilia Mecinikov a descoperit fenomenul fagocitozei, în 1883, şi a emis teoria fagocitară a imunităţii, confirmată şi integrată mai târziu în teoria celulară a imunităţii. În procesul fagocitozei, agenții patogeni ajunși în organism sunt înglobați și digerați de către fagocite, un tip de celule sanguine care fac parte din sistemul imunitar al organismului. Probioticele sunt prezente în flora intestinală și au un rol esențial pentru digestie, procesele mecanice și chimice prin care organismul descompune alimentele și absoarbe substanțele nutritive din ceea ce mâncăm. 

În anul 2001, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație şi Agricultură au recunoscut oficial efectele benefice ale consumului de probiotice, care se găsesc în cantități mai mari în produse lactate fermentate (iaurt, chefir, sana, lapte bătut), dar și în varza murată sau derivate de soia. Pentru o stare bună a florei gastrointestinale am avea nevoie, la masa de seară, de un aport de cel puțin cinci miliarde de bacterii bune, potrivit nutriționistului belgian Terry Lidarssi, citat de cotidianul La Libre Belgique.

Cum se ajunge la distrugerea echilibrului florei intestinale? Din cauza alimentației proaste, a consumului de alcool, sedentarismului sau tratamentelor cu antibiotice. Statistic, se estimează că, la nivel mondial, aproape 90% dintre oameni se confruntă frecvent cu probleme intestinale: balonare, diaree sau constipa­ție - simptome care creează disconfort și care sunt efecte ale distrugerii echilibrului florei gastrointestinale.

Bacteriilor bune, la rândul lor, au nevoie de fibre prebiotice pentru a se menține într-un număr suficient pentru sănătatea noastră. Prebioticele sunt compuși proveniți din anumiți carbohidrați pe care îi consumăm și pe care organismul nostru nu îi poate digera, dar cu care se hrănesc bacteriile bune. Și, așa cum o serie de alimente sunt bogate în probiotice, există și destule surse naturale de fibre prebiotice pe care ar trebui să le includem în alimentația noastră zilnică, cum ar fi fructele și legumele: banane, praz, sfeclă roșie, ceapă, usturoi.

Din păcate, însă, dieta omului modern se bazează de cele mai multe ori pe alimente procesate și mai puțin pe cele fermentate natural, care asigură echilibrul necesar al bacteriilor bune. Completarea necesarului de probiotice cu diferite suplimente alimentare poate fi utilă, dar ar fi bine să ne informăm și să ne consultăm cu un medic înainte de a lua astfel de suplimente. Dacă, totuși, echilibrul probioticelor este afectat în urma unor tratamente cu antibiotice sau alimentația noastră zilnică nu asigură necesarul de prebiotice, există posibilitatea completării cu suplimente alimentare care se găsesc în farmacii, dar și acestea ar trebui luate la recomandarea medicului, pentru că pot avea efecte adverse la cei care suferă și de alte afecțiuni. (Ileana Marin)