Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Propolisul alungă cu succes laringita
Asperităţile vremii din zilele reci afectează, cu diferite intensităţi, organismele expuse condiţiilor apărute în evoluţia factorilor climatici. În mod direct apar afecţiuni la nivelul căilor respiratorii superioare. Una dintre cele mai supărătoare astfel de manifestări este laringita.
Laringita este o inflamaţie a mucoasei laringelui cauzată de factori climatici nefavorabili (frig, atmosferă umedă, variaţii bruşte de temperatură), infecţii virotice sau bacteriene, surmenaj vocal şi încărcătura atmosferei cu pulberi şi gaze toxice, inclusiv cu fum de tutun. Boala este asociată cu inflamarea altor segmente ale căilor respiratorii, ajungând, uneori, la afonie (pierderea completă a vocii).
În evoluţia sa, boala are două faze: acută şi cronică. Forma acută se manifestă prin dureri şi înţepături, dureri în gât, răguşeală, senzaţie de uscăciune şi arsuri, tuse uscată, stare febrilă, tonus scăzut al corzilor vocale şi dispnee cu greutate în respiraţie (popular - năduf).
Forma cronică este cauzată de o laringită acută, neglijată şi netratată la timp sau de factori iritanţi (fumat excesiv, efort vocal, atmosferă poluată), care favorizează virulenţa agenţilor patogeni locali. Mai poate fi cauzată de extinderea unor inflamaţii din zone învecinate (rinite, sinuzite, faringite, amigdalite, abcese dentare, traheobronşite). Se ajunge la înroşirea gâtului, sufocare prin blocarea parţială a respiraţiei şi disfonie (incapacitatea de a vorbi normal).
Tratamente naturiste
În uz intern sunt eficiente:
- infuzii din flori de lumânărică (o linguriţă la 250 ml de apă clocotită), din care se beau două căni de ceai cald pe zi, având proprietăţi emoliente şi expectorante în fluidificarea secreţiilor bronşice şi proprietăţi sudorifice, cu referire la tratarea laringitelor acute, răguşeli şi inflamaţii bronşice acute, mai ales când se asociază cu flori de tei, flori de nalbă şi frunze de patlagină;
- infuzii cu aceleaşi doze din petale de mac roşu, frunze (de podbal, patlagină, plămânărică, nalbă de cultură, rozmarin), herba (de isop, mentă, cimbrişor, lichen de piatră) şi rădăcini de obligeană;
- decoct de nalbă mare (20 g de rădăcini uscate la 250 ml de apă rece), care se macerează timp de 60 de minute, cu adaosul unui vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu; se fierbe 10 minute şi se bea fracţionat în 3-4 reprize;
- decoct din anason sau fenicul (două linguri de seminţe măcinate, care se fierb 15 minute la foc mic cu 200-250 ml de apă); se adaugă una-două linguri miere de albine şi se ia câte o lingură la intervale de 30 de minute, având rol de refacere a vocii la soliştii vocali.
Amestecurile de plante mult recomandate pentru eficienţă în combaterea laringitei sunt formate din: tei - flori (20 g), nalbă - flori şi frunze (20 g), ciuboţica cucului - flori (20 g), cimbrişor - herba (20 g), trei-fraţi-pătaţi - herba (20 g), isop - herba (10 g) şi fenicul - fructe (10 g); se prepară o infuzie din două linguriţe de amestec la 250 ml de apă clocotită, din care se beau două-trei căni pe zi, având efecte emoliente, expectorante, antiseptice, fluidificante ale secreţiilor şi calmante. În alte amestecuri de plante sunt incluse: flori (muşeţel, lavandă, coada şoricelului), frunze (rozmarin, salvie, nalbă mare), herba (troscot, turiţă mare), rădăcini (angelică, lemn dulce, valeriană), scoarţă (salcie).
Contra răguşelilor se bea o infuzie din amestec de frunze de podbal, flori de lumânărică şi rădăcini de nalbă mare, din care se consumă câte o lingură la intervale de o oră, până la vindecare.
La o laringită acută este necesar un repaus vocal complet, aplicarea de comprese cu apă caldă şi oţet în jurul gâtului (atât ziua, cât şi noaptea).
Zilnic se fac trei-patru gargare cu apă (1/2 litru), în care se dizolvă un pumn de sare.
Pacientului i se fac masaje pe degetele mari de la mâini, mai ales pe degetul arătător, iar cu coada lingurii se fac presări în mijlocul limbii.
În cazul bolnavilor cu diverse forme de laringită, tratamentele balneoclimaterice se fac în staţiunile Govora, Călimăneşti, Căciulata, Herculane, Mangalia, Techirghiol, Slănic Moldova, Nicolina-Iaşi.
În uz extern s-a demonstrat eficienţa următoarelor procedee:
- gargară cu infuzie din sânziene, muşeţel, arnică, patlagină, sulfină, fructe de fenicul;
- inhalaţii cu abur de muşeţel, anason, mentă sau rozmarin, lavandă sau uleiuri eterice de mentă, brad, lavandă, câteva picături turnate în apă fierbinte (repetate dimineaţa şi seara).
Apiterapia recomandă:
- mierea zaharisită, din care se suge zilnic o cantitate de 30-50 g, până la completa dizolvare, într-o cură de două-trei săptămâni;
- soluţii de propolis (20-30% în alcool), din care se iau câte 20-30 de picături, de două ori pe zi, înainte de mese, amestecată cu 100 ml de lapte sau apă);
- propolis (5 g pe zi) mestecat în gură, într-un tratament de durată până la vindecarea bolii.
Regimul alimentar
Considerate alimente-medicament pe lângă ceaiuri, se indică cu lapte fierbinte cu gălbenuş de ou şi suc de praz, îndulcite cu miere de albine, sucuri de morcov şi lămâie, bomboane cu miere. Înainte de fiecare masă, se vor lua câte două linguri de sirop de coacăze negre, sirop de mure negre, sirop de mere sau sirop de smochine. În timpul meselor sunt recomandate preparate din bame, gulii, varză roşie, praz. În cazul unei laringite mai grave, cu dureri mari în gât, se impune un regim alimentar de cruţare, cu multe lichide calde.